Rezultatele PISA 2025, care arată că 48% dintre elevii români nu ating nivelul de bază la lectură, au provocat reacții din partea actualului și fostului ministru al Educației. Mihai Dimian a cerut schimbarea modului în care școala îi pregătește pe elevi să înțeleagă și să aplice informațiile, în timp ce Daniel David a avertizat că nivelul ridicat al analfabetismului funcțional a devenit un risc de securitate națională, întrucât face societatea vulnerabilă la manipulare și teorii conspiraționiste și afectează eficiența economiei.
„Cred că lentilele prin care vom privi astăzi atât acest test, cât și celelalte indică faptul că avem foarte multe de făcut în continuare pentru a îmbunătăți situația, pentru a schimba modul în care abordăm elevii în sistemul de învățământ, astfel încât ei să înțeleagă ceea ce citesc, să aplice ceea ce învață și, sigur că, în final, să îi pregătim mai bine pentru profesiile viitorului”, a declarat Mihai Dimian, la evenimentul național de prezentare a rezultatelor Programului pentru Evaluarea Internațională a Elevilor – PISA 2025.
În cadrul analizei, care cuprinde 91 de țări și economii, se compară rezultatele României cu media obținută de 38 de state membre ale OCDE. Deși țara nu face încă parte din organizație, această medie constituie reperul pe care România își propune să se apropie, a explicat el.
Citește șiR. Moldova îşi propune să deschidă până la sfârşitul anului toate capitolele de negocieri pentru aderarea la UE
„Deși noi avem rezultatele unui studiu care include 91 de țări, toate comparațiile pe care le-am văzut aici sunt cu media țărilor membre OCDE. Nu suntem încă membri OCDE. Cele 38 de țări analizate, membre OCDE, formează o medie și ne-am raportat la această medie unde ne dorim să ajungem”, a mai spus ministrul interimar al Educației.
Conform rezultatelor PISA 2025, 52% dintre elevii din România nu reușesc să atingă standardul minim la matematică, 48% nu ajung la nivelul de bază la lectură, iar 46% nu îndeplinesc cerințele fundamentale la științe. În plus, țara a înregistrat 419 puncte în matematică, 413 în lectură și 425 în științe, toate sub mediile OCDE.
În comparație cu evaluarea din 2022, scorurile au scăzut cu 9 puncte la matematică, cu 16 puncte
„Analfabetismul funcțional, risc de securitate națională”
În marți, Daniel David a răspuns printr-un mesaj postat pe blog
„Rezultatele la PISA 2025 sunt mai proaste decât la PISA 2022 și confirmă îngrijorările Diagnosticului Ministerial QX din 2025 că analfabetismul funcțional este risc de securitate națională, întărind astfel și decizia de a fi inclus analfabetismul funcțional în Strategia Națională de Apărare a Țării. Simplu spus, analfabetismul funcțional arată o incapacitate de a utiliza competențele dobândite la un nivel de bază relevant pentru viața cotidiană, societate și mediul socioeconomic”, a scris acesta.
Ex-ministrul a subliniat și diferența existentă între elevii din familii privilegiate și cei din medii defavorizate. În domeniul științelor, elevii din medii privilegiate au obținut cu 122 de puncte mai mult decât colegii din medii defavorizate, comparativ cu o diferență medie de 85 de puncte la nivelul OCDE. În România, factorul socioeconomic explică în jur de 22% din variația rezultatelor, spre deosebire de 12% la nivelul organizației.
„Este ceva în neregulă cu capacitatea copiilor din țară de a învăța și/sau a profesorilor de a preda eficient? Nu! Ca psiholog, spun că elevii români au capacitățile de inteligență și creativitate comparabile cu elevii altor țări, iar, ca fost ministru al Educației și Cercetării, cred că profesorii români au nivelul adecvat de pregătire pentru a putea să predea eficient”, a afirmat acesta.
„Infuzia de resurse într-un sistem nereformat poate duce la anomalii educaționale”
fostului ministru a susținut că diminuarea numărului de elevi în săli, sporirea cantității și valorii burselor și majorarea salariilor cadrelor didactice nu ar fi putut, de la sine, îmbunătăți performanțele studenților. El a citat ca exemplu bursele de merit acordate elevilor cu nota 5 și menținerea unor clase sau școli cu foarte puțini copii, măsuri care, potrivit lui, afectează atât eficiența financiară, cât și procesul educațional.
El a subliniat că diminuarea numărului de elevi în săli poate fi benefică în anumite contexte, însă nu constituie principalul determinant al performanței. În marile orașe, unde P
În ceea ce privește salariile profesorilor, el a precizat că majorarea acestora nu influențează imediat rezultatele elevilor, însă poate face sistemul mai atrăgător pentru specialiști și poate ajuta la menținerea stabilității corpului profesoral pe termen mediu și lung.
„Infuzia de resurse într-un sistem nereformat paradigmatic poate duce la anomalii educaționale. Fără schimbările paradigmatice propuse de Programul Ministerial de Reforme QX, pe baza Diagnosticului Ministerial QX, nu vom reuși să recuperăm decalajele și să însănătoșim sistemul de educație. În preuniversitar, cred că paradigma PISA și modelul Școlilor QX sunt calea de urmat, cale care deschide acum și posibilitatea unei infuzii de resurse cu sens, precum creșterea finanțării pe măsura angajamentelor legale și publice. O țară care are un asemenea nivel de analfabetism funcțional devine ușor victimă a manipulărilor prin teorii conspiraționiste și antisistem și va avea o economie ineficientă, deoarece nu este susținută de competențele oamenilor țării”, a concluzionat fostul ministru al Educației.
COMENTARII / 0