Potrivit unei investigații publicate de Recorder și nenegată de șeful SPP, Lucian Pahonțu a făcut parte din forțele de represiune contra manifestanților democratici în două momente cruciale din istoria recentă a României.
În toate țările din Estul Europei, regimul comunist a căzut odată cu mobilizarea populației în stradă. Singurul guvern care a ordonat forțelor să apere împotriva propriei cetăți a fost cel din București. În ultima seară a „regimului Ceaușescu”, un pluton al Securității, sub comanda lui Lucian Pahonțu, a fost prezent în locul celei mai sângeroase represii.
Jurnalista Alexandra Șerban afirmă în articolul său, publicat miercuri, 26 august, în Recorder că:
Citește șiPSD Olt susține Paul Stănescu, respinge zvonul de trecere la AUR
„Cel mai influent și mai longeviv șef de serviciu secret din România rezistă de peste 20 de ani la vârful statului român, reușind să-și cosmetizeze CV-ul și să ascundă cea mai sensibilă parte a carierei sale militare”
„Lucian Pahonțu a activat ca ofițer în Trupele de Securitate din 1987 până în 1990”, scrie Recorder.
Ultima noapte a regimului comunist, cea mai sangroasă.
„La Revoluție, Pahonțu a făcut parte din forțele de represiune trimise de Nicolae Ceaușescu să înăbușe protestele izbucnite în București, în după-amiaza zilei de 21 decembrie 1989. Conform mai multor documente descoperite de Recorder, Lucian Pahonțu a fost prezent în acea noapte în zona baricadei de la Intercontinental, unde trupele armate au omorât 48 de oameni și au arestat sute de manifestanți”.
Baricada de la Inter a devenit scena în care, în data de 21 decembrie 1989, participanții din primele grupuri de manifestanți din București s-au unificat, au rezistat și au fost împușcați. Această zi a marcat momentul în care Bucureștiul s-a alăturat, cu o decizie fermă, protestelor care au început la Timișoara pe 16 decembrie.
Manifestații contra comunismului au fost în toate țările de Est: Germania de Est, Polonia, Cehia, Ungaria și Bulgaria. Dar România a fost singura în care forțele de ordine, MAI, Securitate și Armată, au tras în propriul popor.
Potrivit Recorder, documentele demonstrează că Pahonțu se afla în inima Bucureștiului pe 21 decembrie, susținând regimul comunist român, fiind singurul care a exercitat represiunea armată.
„Lucian Pahonțu a evitat să răspundă la întrebările pe care i le-am transmis cu privire la informațiile care privesc biografia sa și s-a rezumat să spună că «întreaga sa activitate s-a derulat în conformitate cu normele legale și cu principiile solide care guvernează activitatea militarilor, precum loialitate și devotament față de țară, onoare, demnitate și integritate»”, susține Recorder.
Șeful curent al SPP a fost implicat și în incidentul din 13 iunie 1990, când forțele de ordine au bătut și arestat sute de persoane în Piața Universității din București, potrivit aceleiași surse.
În ce unitate a servit Pahonțu?
„Până în prezent, nu a existat nicio informație în presă sau în comunicări oficiale despre unitatea militară la care Lucian Pahonțu a activat înainte de decembrie 1989”, spune Recorder. Jurnaliștii au descoperit că Lucian Pahonțu a făcut parte din unitatea militară UM 0305 Băneasa.
21 decembrie, Nicolae Ceaușescu a organizat un miting în Piața CC al PCR, cunoscută astăzi sub numele de Piața Palatului. Întâlnirea a fost întreruptă, iar Ceaușescu a fost fluierat. Aceasta a reprezentat prima provocare majoră, o fățișă, împotriva lui.
A plecat de la prezidiu și s-a baricadat în Clădirea MAI de astăzi. Bucureștenii au ieșit în stradă ca să protesteze. Datorită postului de radio „Europa liberă”, se știa că s-a tras la Timișoara contra manifestanților, dar și că orașul a fost declarat „liber de comunism”, pentru că timișorenii nu au cedat.
Spre după-amiaza zilei de 21 decembrie, trupe îmbrăcate în uniforme s-au mobilizat contra demonstranților din fața Hotelului Intercontinental. Printre aceste trupe se afla și „plutonul comandat de lt. Pahonțu Lucian”.
În raportul a doi militari, Ion Alecu și maiorul Gheorghe Rădulescu
Rădulescu afirmă în raportul său: „Am primit ordin de la colonelul Pavelescu Dumitru, șeful de stat major al trupelor (n.r. – Trupele de Securitate), ca împreună cu un pluton comandat de cpt. Potinteu Emil și lt. Pahonțu Lucian să înlocuiesc o subunitate a UM 0396 comandată de cpt. Ivan Aurel care se afla în cordonul de ordine realizat pe strada 13 Decembrie la intersecția cu Bd. 1848. (…) Militarii erau echipați în ținută gri-bleu, cu căști și scuturi și bineînțeles cu armamentul și muniția de luptă”.
Pahonțu a susținut că
„nici eu și nici subunitatea nu am avut contact cu manifestanții”
Lucian Pahonțu a răspuns procurorilor în cadrul Dosarului Revoluției, afirmând că alți militari au aruncat foc în rândul manifestanților. El a confirmat că a ajuns în zona Intercontinental din centrul Bucureștiului la ora 22.
La aproximativ ora 22:00 am primit un ordin de a înlocui o subunitate blocată pe Strada „13 Decembrie”. Împreună cu comandantul companiei, am călătorit cu camionul la locul indicat și am pătruns în dispozitiv. Acolo am preluat scuturile de la subunitatea ce a fost înlocuită. În fața dispozitivului se aflau unități și blindate ale MApN care desfășurau foc de avertisment.
Am rămas în dispozitiv pînă în jurul orei 2:00, după care am rămas în repaus la camion. În toată această perioadă nici eu și nici subunitatea nu am avut contact cu manifestanții”, sună declarația șef al SPP, consemnată de Recorder, din Dosarul Revoluției.
Recorder afirmă că colegii lui Pahonțu au o interpretare diferită în legătură cu acea noapte.
Lucian Pahonțu a declarat în cadrul dosarului penal că nu a participat la represiune. De asemenea, el și membrii unității sale nu au fost implicați.
„O diferență între declarația lui Pahonțu și cele ale colegilor de dispozitiv o reprezintă participarea la acțiunile de arestare a revoluționarilor din noaptea respectivă. După cum se arată și în primul rechizitoriu al Dosarului Revoluției, întocmit în anii ‘90, forțele de represiune au trecut, după spargerea baricadei, la hăituirea manifestanților, care au fost arestați și bătuți cu brutalitate”.
„Locotenentul Pahonțu nu menționează nimic despre o asemenea acțiune. În schimb, ofițerii Alecu și Rădulescu, care au făcut parte din același dispozitiv, vorbesc despre faptul că, după spargerea baricadei, nu au staționat în camioane, așa cum afirmă Pahonțu, ci au primit misiunea de a bloca gurile de metrou din zonă”, scrie jurnalista Alexandra Șerban, pentru Recorder.
„Evacuarea” Pieței Universității, 13-14 iunie 1990
În 1990, căderea regim
Mii și mii de români, în general tineri, studenți, dar nu numai, au demonstrat luni în șir în Piața Universității pentru un regim democratic. Ion Iliescu i-a numit „golani” și a decis evacuarea Pieței.
În perioada 13-14 iunie 1990, evacuarea a fost efectuată prin forță. Populația a suferit violență fizică și a fost arestată. În contextul acestor abuzuri de la autorități, România se pregătea pentru izbucnirea violențelor minerilor, în regiunea centrală „golită” de către forțele de represiune.
Recorder a găsit mărturii potrivit cărora la acțiunile contra manifestanților din Piața Universității a participat și Lucian Pahonțu. Fostul coleg al lui Pahonțu, Radu Grigoraș, „a confirmat pentru Recorder mărturia depusă în Dosarul Mineriadei și relația de prietenie pe care o avea cu Lucian Pahonțu: „Eram colegi, 2-3 ani diferență de vârstă poate, eram apropiați. Am fost împreună la evacuarea Pieței Universității. Au fost arestări la corturi acolo… Nu exista o formă de dialog, adică să mergi, să stai… i-am luat la bastoane, îi loveam, îi încătușam, foloseam forța. Eram instituția statului, aveam dreptul să folosim forța”. Investigația integrală a Recorder poate fi citită aici.
COMENTARII / 0