Alice Schwarzer a anunțat că revista feministă „Emma” își va încheia publicarea după aproape 50 de ani. Ultimul număr, programat pentru 8 decembrie, va fi cel final, a
„Emma” și-a menținut poziția timp de trei generații și a luat poziție „împotriva multor absurdități în numele feminismului”. „Așadar, dacă mă scuzați: suntem epuizate acum.”
Schwarzer se distinge ca cea mai celebră activistă feministă din Germania. Revista „Emma”, inițiată de ea, a apărut pentru prima dată pe 26 ianuarie 1977. Schwarzer își explică motivul în prezent astfel:
Citește șiSorin Costreie: Telefoanele în clasă distrag atenția, nu studii mari
„Misoginia a ceea ce noi, feministele, numim «mass‑media masculină» m‑a condus la concluzia că noi, jurnaliste, aveam nevoie de propria noastră revistă, de propria noastră voce.”
Punctul de vedere asupra războiului din Ucraina
Începând cu conflictul din Ucraina din 2022, Schwarzer, adesea alături de Sahra Wagenknecht, a susținut în mod repetat necesitatea unor negocieri de pace rapide cu Rusia. Criticii susțin că a uitat să identifice agresorul și țara victimizată în acest conflict. În 2024, ea a admis că postura adoptată față de războiul din Ucraina a influențat și numărul de abonați ai revistei „Emma”. Chiar dacă în 2023 a existat un sprijin considerabil pentru „poziția de pace a Emmei”, cel puțin un cititor din cinci și-a renunțat la abonament ca protest. Acest act a fost menit să provoace durere – și într-adevăr provoacă durere. De ce ar face cititorii acest lucru unei publicații care depinde de abonamente? Ea a precizat că nu se simte intimidată de această situație.
Perspectiva asupra persoanelor transgender.
Schwarzer a stârnit proteste și cu poziția sa față de persoanele transgender. În 2023, 33 de autori și artiști au cerut anularea unui eveniment cu ea la festivalul Toamna Literară de la Leipzig, deoarece a atras în mod repetat atenția cu „declarații și publicații transfobe, rasiste și misogine”. Schwarzer a reacționat indignată, asigurând Agenția Germană de Presă (dpa) că nu a atacat niciodată persoanele transgender. „Ceea ce consider problematic, însă, este noua ideologie trans care cere dreptul de a-și schimba genul legal de la vârsta de 14 ani și la tratamente hormonale și intervenții chirurgicale periculoase pentru toată lumea.” Trebuie să fie posibilă exprimarea acestei opinii fără a fi exclusă imediat din discursul public.
Întrebare repetată a fost dacă Schwarzer ar trebui să transmită controlul revistei bilunare „Emma” unui editor mai tânăr. În 2008, Lisa Ortgies a ocupat oficial poziția de redactor-șef, însă, după o perioadă scurtă, a izbucnit o dispută, iar Schwarzer a revenit la conducerea publicației.
În al penultim exemplu al publicației „Emma”, datat pe 27 octombrie, Schwarzer garantează cititorilor ei că, de-a lungul anilor, a căutat cu adevărat să adune „mai mulți colegi în spiritul nostru”, inclusiv un posibil editor-cheie. Au existat jurnaliști potențiali, însă aceștia au ales să se orienteze spre alte platforme de comunicare. Motivul ei:
„Vânturile nu sunt chiar atât de puternice acolo”
„Emma” a schimbat pe Germania în ultima jumătate de secol.
În 2017, la cea de-a 40-a aniversare a filmului „Emma”, Schwarzer era încă optimistă în ceea ce privește viitorul. Problemele feministe erau mai solicitate astăzi decât fuseseră acum zece ani, a declarat ea pentru Agenția Germană de Presă (dpa). „În anii ’90, oamenii credeau că au realizat deja totul. Și acum vedem: Nu se întâmplă atât de repede.”
„Emma” a schimbat Germania în ultima jumătate de secol.
Schwarzer subliniază că revista a influențat țara în ultimii cinci decenii. Dou
COMENTARII / 0