România a obținut în mod definitiv rezultatul litigiului internațional legat de proiectul minier din Roșia Montană, evitând astfel plata unor despăgubiri de 6,5 miliarde de dolari solicitate de compania reclamantă. Premierul Luca Niculescu a anunțat această decizie, subliniind cât de semnificativă este pentru bugetul național și pentru conservarea patrimoniului cultural.
Premierul a subliniat, în declarația sa, importanța protecției mediului.
Într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, premierul a prezentat încheierea procesului ca fiind dovadă clară a capacității statului român de a-și apăra interesele strategice. Conform lui, hotărârea arată că România poate proteja resursele și fondurile publice, respectând în același timp angajamentele față de investitorii de încredere.
Citește șiBotezul PSD versus Nunta PNL / Grindeanu: Diferența e că dincolo de chinchilla sau de rochie, eu a doua zi am ieșit să cer scuze
Pe lângă suma financiară colosală, hotărârea instanțelor internaționale constituie o mântuire pentru regiunea Roșia Montană
Roșia Montană este un sit cu valoare istorică imensă și a fost recunoscut la nivel global.
Dosarul Roșia Montană a constituie o provocare juridică și administrativă de amploare, extinzându-se pe o durată de 11 ani. În această perioadă, scena politică din România a suferit numeroase transformări, cu guverne și miniștri care au preluat treptat autoritatea, însă apărarea statului a rămas nealterată.
În această situație, Luca Niculescu a exprimat recunoștință față de grupurile de avocați ce au apărat interesele României, referindu-se la consorțiul constituat din Leaua Damcali Deaconu Păunescu și LALIVE, precum și la specialiștii din Ministerul Finanțelor. Premierul a accentuat faptul că activitatea acestor experți a rămas riguroasă și persistentă, chiar și în contextul schimbărilor politice din București.
În încheierea mesajului său, șeful Guvernului a subliniat că Roșia Montană a reprezentat un exemplu ideal al modului în care competența, continuitatea și responsabilitatea pot face diferența când se discută despre apărarea intereselor României la nivel internațional.
Disputa juridică încheiată definitiv în noiembrie 2026 își are originea la finalul anilor ’90, când licența de exploatare a zăcământului auro-argentifer de la Roșia Montană a fost transferată către Roșia Montană Gold Corporation (RMGC). În cadrul acestei companii, grupul canadian Gabriel Resources deține pachetul majoritar de aproximativ 80,69% din acțiuni, restul de 19,31% aparținând statului român, prin compania Minvest Roșia Montană. Proiectul viza dezvoltarea celei mai mari exploatări miniere de suprafață din Europa, bazată pe tehnologia cianurării, însă a întâmpinat de-a lungul anilor numeroase blocaje juridice privind avizele de mediu și certificatele de descărcare arheologică.
Punctul culminant al tensiunilor sociale a fost atins în toamna anului 2013, când Executivul de la acea vreme a trimis în Parlament un proiect de lege specială menită să declare proiectul minier drept unul de utilitate publică și interes național deosebit, facilitând exproprierile și accelerând avizarea. Inițiativa a declanșat unele dintre cele mai ample proteste de stradă din România postdecembristă, desfășurate timp de mai multe săptămâni în București și în marile orașe ale țării. În urma presiunii publice, Parlamentul a respins proiectul de lege, iar investiția a rămas blocată.
În iulie 2015, Gabriel Resources a intentat o acțiune împotriva României la tribunalul arbitral al Băncii Mondiale (ICSID) din Washington. Organizația a susținut că România a încălcat acordurile bilaterale de protecție a investițiilor încheiate cu Canada și Marea Britanie, argumentând că autoritățile din București au împiedicat nejustificat progresul minei, în ciuda investițiilor de sute de milioane de dolari pentru pregătirea proiectului. Cererile de despăgubire prezentate de reclamanti în cadrul arbitrajului au fost estimată la 6,5 – 6,7 miliarde de dolari.
În iulie 2021, un pas crucial a marcat evoluția zonei, deoarece Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO a aprobat înscrierea Peisajului Cultural Minier Roșia Montană atât în Lista Patrimoniului Mondial, cât și în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, subliniind importanța remarcabilă a galeriei miniere românești și a monumentelor arhitecturale locale.
După aproape nouă ani de audieri și expertize, tribunalul arbitral ICSID a pronunțat prima hotărâre pe fond pe 8 martie 2024, dând câștig de cauză României. Arbitrii au respins în totalitate pretențiile de despăgubire ale Gabriel Resources și au obligat compania să ramburseze statului român o parte din cheltuielile de judecată. În iulie 2024, investitorul canadian a uzat de singura cale extraordinară de atac disponibilă în sistemul ICSID, depunând o cerere de anulare a deciziei arbitrale pe motive procedurale. Respingerea acestei acțiuni de către Comitetul ad-hoc în noiembrie 2026 închide definitiv cel mai costisitor litigiu internațional din istoria României.
COMENTARII / 0