România ar putea fi împărțită în opt regiuni. Lia Olguța Vasilescu avansează o variantă pentru reorganizarea țării: „Să o facem pe structura actualelor ADR-uri”

România ar putea folosi structura celor opt Agenții pentru Dezvoltare Regională (ADR) drept punct de plecare pentru o viitoare reorganizare administrativ-teritorială, potrivit unei variante prezentate...

România ar putea folosi structura celor opt Agenții pentru Dezvoltare Regională (ADR) drept punct de plecare pentru o viitoare reorganizare administrativ-teritorială, potrivit unei variante prezentate luni, 16 noiembrie, de Lia Olguța Vasilescu.

Primarul Craiovei susține că principalul scop al procesului de regionalizare ar trebui să se concentreze pe diminuarea birocrației și pe sporirea capacității de a atrage fonduri europene, întrucât inițiativele ce acoperă mai multe județe sunt deseori încetinite de formalități administrative.

„Cred că interesul ar trebui să fie în primul rând pe absorbţia de fonduri europene şi atunci, dacă ne gândim la o regionalizare, ar putea să fie o discuţie pe care să o facem pe structura actualelor ADR-uri. Dar, încă o dată, este o opinie personală şi atât. Mai sunt mulţi paşi de făcut până departe”, a declarat Lia Olguța Vasilescu.

Citește șiGuy Verhofstadt: amendamentul Fritz și curtea constituțională

În ce formă ar putea arăta România dacă ar fi divizată în opt regiuni.

Momentan, România este formată din 41 județe și din municipiul București, iar în același timp există 8 regiuni de dezvoltare, concepute pentru a coordona politicile regionale și a administra programele de finanțare europeană.

Propunerea indică următoarele regiuni: Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest, Centru și București-Ilfov.

În contrast cu județele, regiunile de dezvoltare nu constituie unități administrativ-teritoriale și nu dețin personalitate juridică. Ele funcționează ca structuri de planificare și dezvoltare economică.

Lia Olguța Vasilescu: Un proiect a durat 13 ani, dintre care șapte numai pentru birocrație

În timp ce explică motivul pentru care consideră esentială reducerea complexității administrației, primarul Craiovei a prezentat un exemplu de inițiativă regională de aprovizionare cu apă, implementată în două județe

Conform declarației sale, proiectul a necesitat 13 ani pentru a fi finalizat, dintre aceștia 7 ani fiind dedicați procedurilor administrative.

„Dacă mă întrebaţi personal, cu ideea că în niciun caz nu vorbesc în numele partidului, guvernului sau a oricărei entităţi, pot să vă spun că sunt unul dintre primarii care a dezvoltat programe regionale până acum, şi birocraţia a fost dublă decât dacă am fi fost în acelaşi judeţ. De exemplu, un contract de aducţiune de apă pe care tocmai l-am inaugurat la Craiova a durat 13 ani, în care şapte au fost doar partea de birocraţie pentru că era un proiect regional în două judeţe”, a spus edilul din Craiova.

Conform punctului său de vedere, o schimbare în structura administrativă trebuie să ia în considerare abilitatea instituțiilor de a pune în aplicare inițiative de infrastructură și de a folosi eficient fondurile europene.

În prezent, situația județelor și a comunelor rămâne neclară. Decizia finală nu a fost luată încă.

Lia Olguța Vasilescu a refuzat să accepte ideea că autoritățile ar fi stabilit deja plan de reorganizare administrativ-teritorială.

Primarul Craiovei a subliniat că niciuna conversație oficială nu a avut loc în legătură cu fragmentarea țării după modelul curților de apel, o propunere promovată în spațiul public.

Vasilescu a menționat că, momentan, nu există nicio hotărâre în această privință. În plus, el nu poate explica originea temei legate de curțile de apel, dar confirmă cu certitudine că, până în prezent, nu s-a inițiat nicio discuție.

„Deocamdată aş vrea să vă spun că nu este nicio decizie luată în acest sens. Deci, nu ştiu de unde a apărut discuția cu curțile de apel, dar, cu siguranță, deocamdată nu a fost făcută niciun fel de discuție”

Lia Olguța Vasilescu a precizat că există divergențe de opinie, chiar și în rândul primarilor, privind combinarea localităților și extinderea marilor municipii în zonele metropolitane.

Unii edili și-ar dori includerea comunelor din jurul orașelor în structurile municipale, în timp ce alții preferă comasări limitate sau menținerea actualelor delimitări.

„Sunt colegi de-ai noştri care şi-ar dori să preia zonele metropolitane, ca să le includă în marile oraşe. Sunt alţi colegi care, dimpotrivă, nu şi-ar dori acest lucru sau şi-ar dori să preia una, două comune din cinci sau şase sau câte sunt”, a explicat președintele Asociației Municipiilor din România.

Conform declarației sale, orice variantă de reorganizare trebuie analizată atât cu Asociația Municipiilor, cât și cu celelalte structuri reprezentative ale administrației locale, în vederea obținerii unei soluții cât mai larg acceptată.

COMENTARII / 0