Proiectul Bala 2, cu o valoare peste 1 miliard de lei, a obținut aprobarea oficială în 2024, deși tema a circulat de mai bine de două decenii. Această lucrare de infrastructură fluvială va avea relevanță nu doar pentru activitățile de navigație, ci și pentru asigurarea securității energetice, conform declarației Nuclearelectrica.
Pe 28 iulie, Unitatea 1 din Cernavodă a fost suspendată în mod controlat din cauza debitului extrem de scăzut al Dunării. Astăzi, Nuclearelectrica a semnalat că există posibilitatea opririi controlate a Unității 2 a CNE Cernavodă, în dimineața zilei de 13 august 2026.
Într-o comunicare adresată HotNews, Nuclearelectrica a declarat că riscurile legate de alimentarea cu apă de răcire a centralei din Cernavodă au fost recunoscute de mulți ani, iar avertismentele au fost emise încă din 2003.
Citește șiComisia Europeană va analiza introducerea unei taxe pe profiturile excepţionale ale companiilor energetice
În acea perioadă, fluxul Dunării a atins un record de debit minim de aproximativ 1.600 mc/secundă, cauzat de o secetă hidrologică intensă. În ultimele zile, acest record a fost depășit, scăzând la 1.400 mc/secundă, iar marți a fost notat un nou nivel minim.
Proiectul Bala este suficient chiar și pentru 4 reactoare.
Un proiect hidrotehnic, numit Bala 2, este conceput pentru a ajusta și a armoniza fluxurile de apă dintre ramurile Dunării.
Conform Nuclearelectrica, proiectul ar putea juca un rol semnificativ în furnizarea apei indispensabile pentru răcirea reactoarelor din Cernavodă.
Nuclearelectrica afirmă că, în colaborare cu EnergoNuclear, compania de proiect, complet deținută de Nuclearelectrica pentru Unităților 3 și 4, a continuat să depună solicitări către autorități în sprijinul proiectului Bala 2, subliniind că acesta este esențial nu doar pentru navigație, ci și pentru securitatea energetică.
Conform companiei, finalizarea lucrărilor hidrotehnice pe ramura Bala va asigura uniformizarea debitului de apă în ramurile Dunării (Bala, Borcea și Dunărea Veche).
Aprobarea a avut loc în decursul a doi ani
Nuclearelectrica a citat, printre altele, Legea nr. 74/2023, prin care a fost ratificat Acordul de Sprijin pentru proiectul Unităților 3 și 4.
În justificarea legii se prevede că statului român, sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, trebuie să inițieze măsurile necesare pentru a asigura apa de răcire esențială pentru funcționarea a patru unități nuclearoelectrice la Cernavodă, prin finalizarea etapei a II-a a proiectului ce vizează îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre între Călărași și Brăila.
Proiectul Bala 2, în valoare de peste 1 miliard de lei, aprobat prin HG 1.079/2024, este o lucrare de infrastructură fluvială administrată de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos, de sub coordonarea Ministerului Transporturilor.
Obiectivul proiectului constă în reabilitarea și renaturarea secțiunii de bifurcație a brațului Bala din Dunăre, pentru a garanta condiții excelente de navigație și protecție a mediului, conform fișei proiectului.
Proiectul încă nu a luat poruncă.
Nuclearelectrica a realizat ce în legătură cu răcirea apei în perioada 2003–prezent.
Nuclearelectrica a precizat că este direct interesată de implementarea proiectului deoarece are „impact direct asupra finalizarii Proiectului Unităților 3 și 4, proiect aflat deja în cea de-a doua etapă de dezvoltare, și indirect asupra operării Unităților 1 si 2, cu precadere în situații de secetă extremă”.
„Încă de la nivelul dezvoltării proiectului centralei de la Cernavodă, pentru asigurarea apei de răcire a fost considerat un circuit deschis ce utilizează apa din Canalul Dunăre-Marea Neagră.”
Nuclearelectrica a raportat.
În anul 1996, prima unitate de la Cernavodă a început activitatea, iar în anul 2007 a fost activată a doua unitate.
„După momentul extrem de la nivelul anului 2003, când a fost un episod similar cu condițiile actuale, Nuclearelectrica/CNE Cernavodă a implementat toate măsurile ce ar fi putut fi implementate pentru a putea îmbunătăți condițiile de operare pentru o centrală ce se afla în operare”, a transmis Nuclearelectrica.
Potrivit companiei, măsurile implementate au fost „modificarea unor pompe de apă tehnică pentru asigurarea răcirii la debite mai reduse și niveluri mai mici; (câștigând aproximativ 20+ cm față de 2003); înlocuirea traductoarelor de nivel pentru o precizie ridicata in masurarea nivelului apei”.
Nuclearelectrica afirmă că, în urma incidentului din 2003, s-a examinat posibilitatea instalării unor turnuri de răcire, însă nu a fost considerată viabilă în cazul răcirii naturale.
firmă a decis să implementeze acțiuni de eficientizare a echipamentelor existente.
Nuclearelectrica susține că inițiativa Bala 2 oferă o abordare distinctă, având capacitatea de a susține debitul și nivelul esențial pentru funcționarea celor patru unități nucleare.
Modul în care a fost conceput proiectul Bala 2 și acțiunile autorităților în ultimele 20 de ani
iulie 2006, Administrația Națională „Apele Române” a eliberat avizul de gospodărire a apelor pentru inițiativa „Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre între Călărași și Brăila și măsuri complementare”.
Beneficiarul în acea perioadă era Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului – Administrația Fluvială a Dunării de Jos.
În cadrul instrumentelor de planificare a spațiului hidrografic Dobrogea-Litoral, proiectul a fost ulterior integrat în documentele de amenajare, fiind inclus în Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic din 2008.
Un proiect nou, într-o configurație diferită, a primit aprobarea în 2022 de către Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița:
„Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala pentru asigurarea condițiilor de navigație și de protecție a mediului pe Dunăre”.
Proiectul are Acord de mediu din 2023, emis de Agenția pentru Protecția Mediului Călărași, precum și avizul Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, emis tot în 2023.
Conform Apele Române, proiectul se află în prezent în cadrul Planului de Management actualizat al Dunării – Delta Dunării, care cuprinde spațiul hidrografic Dobrogea-Litoral și zonele apelor costiere pentru perioada 2022-2027.
Carei autoritate îi revine demararea lucrărilor
Administrația Națională „Apele Române” afirmă în acest moment că principalul său rol a constatat în reglementarea și supravegherea hidrologică, iar pentru întrebări legate de execuția efectivă și stadiul proiectului, se recomandă contactarea Administrației Fluviale a Dunării de Jos.
HotNews a trimis întrebări atât către Administrația Fluvială a Dunării de Jos, cât și către Ministerul Transporturilor; răspunsurile vor fi publicate imediat după ce acestea au fost primite.
Apele Române: centrala a fost alertată încă din 10 iulie cu privire la scăderea debitului Dunării
Conform răspunsului trimis către HotNews de către Administrația Națională „Apele Române”, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral a comunicat Centrala Cernavodă despre evoluția debitului Dunării începând cu data de 10 iulie 2026.
În acel moment, s-a anunțat implementarea fazei de avertizare/atenționare, conform prevederilor din Planul de restricții și folosire a apei în perioade deficitare.
17 iulie a marcat o săptămână după eveniment, când CNE Cernavodă a primit notificarea privind aplicarea treptei I de restricții, conform răspunsului Administrației Naționale „Apele Române”.
Primăria Cernavodă a precizat că există trei niveluri de restricții. În cazul unui deficit moderat, se activează nivelul 1, care impune limite moderate ale consumului de apă, variind în funcție de categoria de utilizare (irigații, industrie, populație). Nivelul 3, cea mai severă fază, presupune o restricție drastică a utilizării apei pentru toate categoriile de folosință.
Conform Apele Române, aceste informații au fost integrate într-un sistem de supraveghere continuă stabilit printr-un acord de cooperare între CNE Cernavodă și Administrația Națională „Apele Române”.
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor furnizează zilnic prognoza hidrologică a sectorului Dunării, informație esențială pentru buna funcționare a centralei.
Conform administrației, CNE Cernavodă primește zilnic informații referitoare la nivelurile și debitele Dunării, temperatura apei și la fenomenul de înflorire algală.
„Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă dispune în permanență de informațiile hidrologice necesare privind evoluția condițiilor de pe sectorul Dunării aferent obiectivului energetic”, mai precizează ANAR.
Situație de alertă în luna august
În data de 31 iulie, Guvernul a anunțat o stare de alertă la nivel național pentru luna august, motivată de scăderea producției de energie cauzată de seceta și debitul redus al râurilor, în special al Dunării.
„declarat stare de alertă la nivel național pe perioada lunii august ca efect al scăderii producției de energie din cauza secetei și a debitelor reduse pe râuri, dar mai ales pe Dunăre”
În aceeași sesiune, s-a ratificat o acțiune de urgență la intersecția Bala-Dunărea Veche, prin transferul unei porțiuni din fluxul brațului Bala către Dunărea Veche. În zilele ulterioare, s-a detonat o stâncă încărcată cu un volum considerabil de explozibil, iar patru barje au fost scufundate pentru a redirecționa apa către centrala din Cernavodă.
Aceste acțiuni au fost inițiate pentru a păstra funcționalitatea Unității 2. Cele două instalații contribuie cu 20% la consumul național.
Potrivit informațiilor oferite astăzi de Nuclearelectrica, Unitatea 2 ar putea fi închisă în dimineața zilei de 13 august 2026.
Ministerul Energiei a precizat, la rândul său, că Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă a iniţiat procedurile tehnice premergătoare opririi controlate a Unităţii 2, pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării.
În marți, la punctul de intrare în țară, Dunărea a înregistrat un nou nivel minim istoric, de 1.370 mc/s.
Nuclearelectrica a comunicat că a obținut, de la Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA), o serie de avize care confirmă existența situației de forță majoră în cadrul contractelor de furnizare a energiei electrice.
COMENTARII / 0