Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică OCDE a remarcat că corupția a evoluat și a devenit mai complexă decât înțelegerea tradițională a acestui fenomen. Potrivit OCDE, percepțiile despre corupție sunt în continuare alarmant de ridicate.
„Percepțiile privind corupția rămân ridicate. Corupția a devenit mai complexă decât noțiunea tradițională”
subliniază organizația.
Citește șiȘerban, atac la Ghinea: O lovitură directă pentru România. Apel către TAROM: Demontați aceste afirmații
În cazul în care nu este ținută sub control, corupția poate conduce la risipa fondurilor publice sau la ineficiență, la crearea unui mediu de afaceri lipsit de competitivitate și la conceperea unor politici ineficace. Potrivit raportului OCDE, România continuă să fie afectată de percepții ridicate de corupție, 75% dintre participanții la un sondaj Eurobarometru din 2025 considerând că aceasta este „răspândită”, fiind o situație care depășește ușor media UE. Deși puțini respondenți afirmă că au fost martori direcți sau au avut experiențe personale cu corupția, 60% au declarat că sunt afectați în mod direct de aceasta în viața cotidiană. Acest fenomen indică faptul că, la fel ca în alte țări, corupția din România a devenit mai complexă decât simpla noțiune de mită zilnică, după cum arată raportul.
În ceea ce privește zonele cele mai corupte, se menționează că acestea includ politicienii, aleșii, dar și sistemul de Sănătate, Poliția și Vama.
OCDE subliniază că sectoarele cele mai vulnerabile la corupție sunt reprezentate de partidele politice, oficialii aleși, sistemul sanitar, poliția și vama.
În lupta împotriva corupției, România a implementat numeroase acțiuni menite să o combată eficient.
„România a luat măsuri semnificative în a combate corupția”
Progresul României în lupta anticorupție a fost semnificativ în perioada recentă, 39% dintre cetățenii români apreciind că eforturile guvernamentale în acest domeniu au fost eficiente, ceea ce o situează peste media UE.
Conform datelor OCDE, mecanismul de integritate și combatere a corupției din România respectă în mare parte standardele organizației, înregistrând performanțe superioare mediei în mai multe sectoare cheie. Indicatorii de Integritate Publică ai OCDE confirmă această evaluare pozitivă.
În domeniul gestionării conflictelor de interese și al integrității finanțării activităților politice și a proceselor electorale, România dispune de un sistem juridic robust. De asemenea, țara noastră are un sistem juridic solid care asigură protecția persoanelor care semnalizează încălcări ale integrității, fiind în concordanță cu prevederile Directivei UE 2019/1937. Însă, se mențin dificultăți practice în ceea ce privește protecția acestor persoane.
România a înregistrat progrese în ceea ce privește protecția persoanelor care raportează cazuri de corupție la nivel internațional, referitor la luarea de mită transnațională. În plus, au fost făcute progrese în cadrul Strategiei anticorupție.
În cadrul procesului de integrare în OCDE, România a intrat în vigoare Convenția privind reprimarea corupției funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale, începând cu anul 2023, și înregistrează progrese în lupta împotriva corupției transnaționale, chiar dacă se impune o îmbunătățire a implementării efective.
Recent, o actualizare a Legii nr. 319/2024 a sporit protecția persoanelor care reclamă practicile de luare de mită la nivel internațional.
Consolidarea mecanismului de administrare a pericolelor pentru integritate a avut loc în România atât înainte de numirea în funcții publice, cât și după, fiind vizate îndeosebi persoanele cu funcții sensibile. În cadrul demersurilor de aderare la OCDE,
Consiliul Europei 2025
a fost aprobată în noiembrie 2025 cu scopul de a soluționa multiple vulnerabilități semnalate anterior de către OCDE.
În cazul în care noua lege va fi pusă în aplicare și respectată în mod adecvat, extinderea sferei de cuprindere a funcțiilor, activităților și conduitei cu potențial de risc ar trebui să aibă drept rezultat diminuarea denaturărilor economice provocate de fenomenul „ușilor rotative” dintre sectorul public și cel privat.
Obiectivele guvernamentale pentru consolidarea cadrului anticorupție sunt prezentate în Strategia Națională Anticorupție (SNC) a României pentru perioada 2021-2025.
Deși această strategie satisface cea mai mare parte a cerințelor standard ale OCDE, perfecționarea planificării strategice ar putea fi realizată prin fundamentarea strategiei pe o analiză oficială a riscurilor de corupție la nivel național (OCDE, 2025[82]).
Însă, au fost obținute succese considerabile în realizarea obiectivelor din cadrul NACS, după cum se menționează în rapoartele de monitorizare ale strategiei, arată raportul OCDE.
Țara noastră se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește prevenirea și gestionarea adecvată a conflictelor de interese. România se luptă să rezolve eficient această problemă.
Gestionarea conflictelor de interese rămâne o provocare pentru România, în ciuda existenței unui cadru juridic robust. Implementarea eficientă a mecanismelor de prevenire și gestionare a acestor conflicte este esențială pentru asigurarea unui mediu concurențial echitabil și a unui proces decizional transparent. Prin reducerea riscului de favoritism și de influență nejustificată asupra organismelor de reglementare, România poate promova o guvernare mai transparentă și mai responsabilă.
Verificarea declarațiilor de avere și interese este realizată de către Agenția Națională de Integritate (ANI), care folosește tehnologii moderne pentru a-și îndeplini această sarcină.
Însă, ANI se confruntă cu o problemă de resurse umane, fiind subpersonalată, ceea ce are ca efect o întârziere în procesul de detectare a neregulilor.
În vederea consolidării capacității de detecție precoce, Agenția Națională de Integritate ANI a lansat un sistem informatic inovator care are rolul de a semnaliza potențiale nereguli în declarațiile depuse de către oficiali. Însă, deși această măsură ar putea contribui la sporirea eficienței, sistemul în cauză ar putea fi și mai mult consolidat prin adoptarea unei strategii care să se bazeze pe evaluarea riscurilor și care să acorde prioritate verificării în funcție de nivelul de expunere a poziției ocupate de un anumit funcționar.
În raport se subliniază că consolidarea capacității instituționale și a funcționarilor publici de a gestiona activ și independent situațiile conflictuale, inclusiv prin recuzarea voluntară de la adoptarea deciziilor în care există un conflict de interese, ar reprezenta o consolidare a sistemului pe termen lung.
Dincolo de supraveghere, consolidarea capacității instituțiilor publice și a funcționarilor de a gestiona proactiv conflictele pe cont propriu – cum ar fi prin recuzarea voluntară de la deciziile în care există un conflict de interese – ar consolida sistemul în timp
În sectorul Sănătății, există provocări majore legate de corupție și integritate.
Corupția și integritatea în sectorul sănătății sunt considerate de către cetățeni drept probleme foarte serioase. OCDE subliniază că aceste dificultăți se manifestă prin luare de mită și favoritism în gestionarea personalului, a achizițiilor publice și a controlului bugetar, ceea ce duce la ineficiență și cheltuieli inutile.
În 2023, raportul OCDE a evidențiat aceste aspecte.
Nu există text direct citat în acest paragraf.
În perioada 2021-2025, Strategia Națională de Asigurări a pus accent pe sectorul sănătății, sectorul educației și întreprinderile de stat.
În domeniul sănătății, conflictele de interese sunt încă foarte prezente, astfel că o consolidare a capacităților și anumite recomandări detaliate pentru acest sector ar putea reprezenta soluții eficiente pentru diminuarea vulnerabilității acestuia în fața corupției.
Este încurajator faptul că strategia Ministerului Sănătății pentru perioada 2023-2030 include o gestionare mai puternică a conflictelor de interese ca obiectiv cheie
a declarat sursa, care a apreciat această abordare ca fiind una pozitivă.
Domeniul sănătății este încă foarte vulnerabil la conflicte de interese, de aceea consolidarea capacităților și anumite îndrumări detaliate ar putea ajuta la reducerea vulnerabilității la corupție în acest sector.
Se consideră pozitiv că obiectivele strategiei Ministerului Sănătății pentru perioada 2023-2030 includ consolidarea gestionării conflictelor de interese ca obiectiv cheie.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică recomandă României să facă publice informațiile financiare ale oficialilor. În lupta împotriva corupției, transparența este esențială, potrivit raportului OCDE.
„România a luat măsuri semnificative în combaterea corupției, dar trebuie să publice declarațiile de avere ale demnitarilor”
, se arată în raport.
În 2025, o decizie a Curții Constituționale a stabilit că anumite dispoziții fundamentale ale Legii nr. 176/2010 referitoare la gestionarea conflictelor de interese sunt neconstituționale, vizând publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor, pe motiv că ar putea încălca dreptul la viața privată.
În jur de două treimi din statele membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică OCDE publică date despre averea și interesele deținute de anumite categorii de angajați ai administrației publice.
Publicarea acestor informații este o practică obișnuită în majoritatea țărilor membre OCDE.
În prezent, sunt în pregătire modificările aduse Legii nr. 176/2010, menite să dea viață deciziei Curții Constituționale. Acestea urmează să fie supuse atenției legislativului în cursul celei de-a doua jumătăți a anului 2026.
Transparența în ceea ce privește averea și interesele funcționarilor publici ar trebui să fie direct proporțională cu influența lor decizională și vulnerabilitatea la risc, fiind esențial să se păstreze un echilibru delicat între integritate, protejarea drepturilor fundamentale și deschiderea către public.
De asemenea, România ar avea de câștigat de pe urma unei transparențe sporite în procesul de elaborare a politicilor.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică solicită consolidarea normelor privind activitățile de lobby și asigurarea predictibilității legislative. OCDE recomandă consolidarea mecanismelor de prevenire a corupției și îmbunătățirea transparenței în procesul decizional.
„România a luat măsuri semnificative în combaterea corupției, dar trebuie să publice declarațiile de avere ale demnitarilor”
se arată în raportul organizației.
Progrese considerabile au fost realizate, procesul de aderare la OCDE fiind unul dintre factorii care au impulsionat consolidarea reglementărilor privind lobby-ul. Începând cu aprilie 2025, înregistrarea în registrul RUTI a devenit obligatorie, iar octombrie 2025 a marcat extinderea acestei obligații pentru a include toți membrii parlamentului. În continuare, este esențial ca noul cadru de reglementare a lobby-ului să fie efectiv aplicat în practică.
Pentru a preveni supunerea procesului decizional la influențe particulare nejustificate, este nevoie de reglementări solide care să asigure transparența activităților de lobby. În România, fenomenul lobby-ului este cu atât mai alarmant cu cât 26% din legi sunt adoptate prin proceduri de urgență, ceea ce ridică îngrijorări legate de integritatea procesului legislativ.
Procesul legislativ devine astfel mai puțin transparent, ceea ce îngreunează posibilitatea părților interesate de a influența deciziile care le afectează direct și favorizează apariția unor reglementări instabile, generând incertitudine în rândul investitorilor și descurajând planificarea strategică pe durate lungi.
Începând cu anul 2022, guvernul a adoptat anumite reguli procedurale menite să prevină utilizarea excesivă a mecanismelor parlamentare de urgență și reducerea duratei de examinare a actelor normative, norme metodologice care au fost deja aprobate.
În ciuda anumitor evoluții, ponderea proiectelor de acte normative aprobate prin Ordonanțe de Urgență ale Guvernului a înregistrat o valoare considerabilă și în 2024, reducerea fiind destul de modestă până în octombrie 2025 în raport cu perioada similară din 2024. Imprevizibilitatea legislativă rămâne un motiv de îngrijorare atât pentru investitori, cât și pentru întreprinderi.
Potrivit unui raport, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a remarcat că Direcția Națională Anticorupție a obținut rezultate notabile în ceea ce privește investigarea și pedepsirea faptelor de corupție. OCDE a apreciat că DNA are o experiență considerabilă în urmărirea penală eficientă a dosarelor de corupție.
În domeniul aplicării legislației penale anticorupție, rezultatele Direcției Naționale Anticorupție (DNA) în materie de urmărire penală eficientă a dosarelor de corupție sunt remarcabile, potrivit OCDE (2024[80]). În același timp, 51% dintre cetățenii români sunt de părere că numărul de urmăriri penale finalizate cu succes este suficient de mare pentru a desura oamenii să comită acte de corupție, procentul fiind a doua cel mai ridicat în rândul tuturor statelor membre ale UE.
În ciuda anumitor dificultăți legate de insuficiența resurselor, activitatea DNA în combaterea corupției internaționale nu a fost, până în prezent, grav afectată.
Potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, perioada medie necesară pentru soluționarea dosarelor de corupție penală în România depășește cu puțin media la nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană estimând această perioadă până în 2025 [86]. Acest lucru demonstrează că, în general, instanțele de judecată din România sunt capabile să soluționeze cazurile de corupție într-un interval de timp rezonabil.
Raportul OCDE pentru anul 2026 a fost publicat recent.
În urma evaluării, s-a constatat că România a implementat anumite acțiuni menite să fortifice integritatea și independența sistemului judiciar. OCDE a remarcat aceste eforturi, considerându-le pași importanți în direcția corectă.
În cadrul eforturilor de consolidare a statului de drept, România a implementat reforme menite să asigure integritatea și independența sistemului judiciar. Consolidarea acestui sistem a fost vizată printr-o abordare mai largă. În cursul anului 2022, au fost adoptate trei legi revizuite ale justiției, obiectivul fiind acela de a alinia sistemul judiciar românesc la standardele internaționale. Aceste legi au drept scop să contribuie la creșterea integrității și independenței în rândul judecătorilor și procurorilor, fapt care este esențial pentru o aplicare eficientă a legii.
În ciuda progreselor, eforturile României în domeniul integrității judiciare și al procuraturii sunt considerabile comparativ cu media Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), însă necesită continuarea îmbunătățirilor.
În decembrie 2025, anumite temeri legate de autonomia puterii judecătorești și a parchetului, precum și de modul în care sunt soluționate problemele de corupție, au fost aduse în atenția publică. Ca răspuns, a fost creat un grup de lucru specializat cu scopul de a examina și reevalua atât preocupările existente, cât și cadrul legislativ aferent. Acest demers a fost inițiat de către autoritățile competente.
Îmbunătățirea cadrului existent ar putea fi realizată prin extinderea selecției bazate pe merit pentru avansarea judecătorilor și procurorilor în toate pozițiile de conducere, precum și prin consolidarea garanțiilor necesare pentru numirea și revocarea acestora din funcțiile de conducere.
Aceste recomandări sunt incluse într-un document oficial, care subliniază necesitatea unor proceduri de selecție transparente și a unor mecanisme de control adecvate.
„România și-ar putea îmbunătăți cadrul prin extinderea procedurilor de selecție bazate pe merit la promovarea judecătorilor și procurorilor pentru toate funcțiile de conducere și prin asigurarea unor garanții suficiente pentru numirea și demiterea judecătorilor și procurorilor în funcții de conducere”,
se menționează în raport.
În continuare, fenomenele de spălare a banilor și de evaziune fiscală persistă în România, conform evaluărilor. „Spălarea de bani și evaziunea fiscală rămân o problemă în România” este o declarație care reflectă această situație.
Problemele legate de spălarea banilor persistă în România, alimentate de multiple activități illegale, printre care se numără evaziunea fiscală, frauda și utilizarea abuzivă a fondurilor UE. Potrivit raportului MONEYVAL al Consiliului Europei,
România a implementat doar în parte un număr de 15 recomandări din totalul de 40 formulate de Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI), ceea ce face ca țara să fie încă supusă unui nivel ridicat de monitorizare, după cum rezultă din evaluarea Consiliului Europei pentru anul 2025[87].
Progresele înregistrate în ceea ce privește deficiențele de conformitate tehnică sunt limitate, potrivit evaluării MONEYVAL, care subliniază că Legea nr. 129/2019 reprezintă o bază juridică extinsă pentru urmărirea penală.
În ciuda acestui cadru legal, se constată că progresele în soluționarea problemelor tehnice de conformitate sunt reduse.
Îmbunătățiri suplimentare sunt necesare în diverse domenii, printre care sancțiunile financiare detaliate, reglementarea activelor virtuale și monitorizarea statistică, potrivit concluziilor raportului.
COMENTARII / 0