Astăzi, 24 septembrie, România pornește negocieri cu agenția de rating S&P Global Ratings, care pe 2 octombrie va publica hotărârea referitoare la ratingul suveran al statului. Deși Fitch și Moody’s au păstrat țara în segmentul recomandat pentru investiții, o degradare din partea S&P ar putea muta România în zona „junk”, sporind cheltuielile de finanțare și limitând accesul la anumite grupuri de investitori, conform Digi24.ro.
Evaluarea se desfășoară într-un cadru dificil, caracterizat de o criză politică prelungită, care generează îndoieli privind abilitatea viitorului guvern de a controla deficitul bugetar și de a elabora un buget credibil pentru 2027.
Agenția Fitch a menținut ratingul României la ultima treaptă destinată investițiilor în această vară, la fel ca și Moody’s, iar acum vine rândul agenției Standard & Poor’s, care va face public rezultatul în data de 2 octombrie.
Citește șiDoamna Mateescu: Diana Buzoianu confirmă avertizări ANM din 2025
În ziua de astăzi, echipa misiunii S&P va sosi în București pentru a desfășura întâlniri cu Ministerul Finanțelor și cu alte instituții cheie din domeniul finanțelor publice, având ca scop examinarea performanțelor bugetare și evaluarea posibilităților de ajustare fiscală.
Grafică creată prin intermediul Inteligenței Artificiale
În acest moment, România se poziționează la marginea inferioară a nivelului „investment grade”, având ratingul BBB-/A-3 și o perspectivă negativă; o eventuală retrogradare ar produce consecuente semnificative.
Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, a explicat în iulie că „anumite companii și fonduri de investiții nu mai au voie, prin regulamentele lor, să investească în astfel de active”.
Retrogradare ar putea determina investitorii să abandoneze obligațiunile românești, ceea ce ar conduce la majorarea cheltuielilor de finanțare ale statului și la creșterea presiunilor asupra economiei naționale.
Un rating sub nivelul „investment grade” nu ar determina excluderea României de pe piețele financiare, însă ar diminua considerabil numărul de investitori interesați. În plus, cheltuielile cu dobânzile ar crește, impactând direct bugetul de stat.
La începutul lunii septembrie, Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că plățile aferente dobânzilor au depășit 40 de miliarde de lei în primele șapte luni ale anului curent. Aceasta reprezintă o creștere de peste 26% față de aceeași perioadă din 2025.
„O finanțare mai scumpă lasă mai puțini bani pentru investiții și servicii publice”
a avertizat Nazare.
S&P a luat o decizie care devine mai delicată pe măsură ce apare într-un context politic tulbure. De la 5 mai, când guvernul condus de Ilie Bolojan a demisionat, România nu a reușit să constituie un nou executiv.
După ce două inițiative de investire a unui prim-ministru au eșuat, Siegfried Mureșan caută în prezent sprijin pentru constituirea unei majorități parlamentare.
Această incertitudine politică amplifică temerile legate de menținerea măsurilor de diminuare a deficitului bugetar și de formularea unui buget sustenabil pentru anul 2027.
În ciuda provocărilor, România poate susține argumente favorabile. Deficitul bugetar s-a redus la 2,34% din PIB pentru primele șapte luni ale anului 2026, în contrast cu 3,99% în aceeași perioadă a anului precedent.
Scăderea nominală a ajuns la 28,36 miliarde de lei, în timp ce investițiile publice au urcat cu aproape 15 miliarde de lei, ceea ce reprezintă un semn favorabil pentru stabilitatea economică.
Scăderea deficitului reprezintă un avantaj, însă incertitudinile politice și economice rămân principalele riscuri pentru o decizie negativă a agenției.
Potrivit lui Ionuț Dumitru, consilierul premierului demis Ilie Bolojan, „strict pe cifrele la zi și pe execuția bugetară de până acum, nu ar fi niciun motiv de reducere a ratingului. Nu interesează pe nimeni în mod particular politica din România, ci implicațiile situației politice asupra procesului de consolidare fiscală”.
Dumitru a evidențiat că agenția de rating va monitoriza îndeaproape dacă România reușește să constituie un guvern stabil, capabil să elaboreze bugetul pentru 2027 și să mențină procesul de consolidare fiscală.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a descris evaluarea S&P drept „un examen la fel de important ca și celelalte” din această vară.
Potrivit cotidianul.ro, Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, avertizează că România se află într-o situație în care este imperativ să se stabilească un guvern cu puteri depline pentru a preveni riscuri economice majore.
El estimează că S&P Global Ratings nu va accelera o posibilă retrogradare a ratingului suveran al țării, însă constituirea unui nou cabinet executiv și aprobarea bugetului pentru 2027 se dovedesc cruciale pentru păstrarea stabilității economice.
„S&P este interesat de formarea unui guvern și să vadă care va fi bugetul pe 2027, de o politică economică care va continua această ajustare fiscal-bugetară”.
Dăianu a declarat.
El a subliniat că țara trebuie să demonstreze că a înțeles gravitatea situației economice din 2025 și să continue pe o direcție de consolidare financiară.
România se găsește într-o stare de criză, fără un guvern cu autoritate completă până la sfârșitul lunii septembrie 2026, și Dăianu îl numește
„un eșec”
.
Președintele Consiliului Fiscal a evidențiat riscurile asociate cu propunerea de alegeri anticipate, subliniind că aceasta ar putea agrava incertitudinea economică.
„Măi oameni, în primul rând, alegerile anticipate nu se fac peste o săptămână. Da? Peste luni de zile. Și tocmai intrarea într-o zodie a alegerilor anticipate poate să conducă la un downgrade. Adică ne jucăm cu focul”, a avertizat Dăianu.
Daniel Dăianu a afirmat că premierul ales, Siegfried Mureșan, trebuie să obțină sprijinul PSD pentru a constitui un guvern funcțional, însă a menționat că Mureșan nu a adoptat o retorică propice colaborării cu social-democrații.
șeful Consiliului Fiscal a subliniat diferența dintre a fi politician la Bruxelles și a fi politician în România, spunând:
„Una este să fii politician la Bruxelles, altceva este să fii politician în România”
Din punct de vedere economic, Daniel Dăianu a evidențiat că România ar putea înregistra o recesiune de 1% în 2026, însă a prevăzut o reînnoire a economiei în 2027, cu o creștere de 2%. Situația prezentă rămâne însă incertă, iar absența unui guvern stabil poate agrava provocările economice.
ratingul de țară reprezintă o analiză autonomă a abilitatea unui stat de a-și onora obligațiile de plată ale datoriilor, atât în termeni de timp, cât și de totalitate.
Indicatorul respectiv are o importanță majoră pentru investitorii din străinătate, servind ca un barometru al riscurilor economice, sociale și politice legate de o anumită țară.
Ratingul de țară, exprimat într-un mod accesibil, este o evaluare care indică cât de eficient se comportă un stat în fața investitorilor internaționali. În realitate, acest rating nu măsoară bogăția unei națiuni, ci probabilitatea ca aceasta să-și onoreze datoriile.
În întreaga lume, Standard & Poor’s (S&P), Moody’s și Fitch Group controlează sectorul ratingurilor de credit, deținând împreună 95% din piață, potrivit unui studiu al Consiliului pentru Relații Externe din SUA din 2015, menționat de IG Group, compania care deține poziția de lider mondial în tranzacționarea online.
Aceste trei instituții constituie coloana vertebrală a evaluării riscului financiar la nivel internațional, influențând deciziile de investiții majore.
Moody’s este pionier în evaluarea financiară.
Moody’s (MCO), cea mai veche dintre cele trei mari agenții de rating, a fost creată în 1909.
NYSE reprezintă piața de cotare a companiei, iar aceasta se găsește în S&P 500, indice ce cuprinde cele mai mari 500 de firme din Statele Unite.
Moody’s folosește un sistem de evaluare care include atât nivelul investițional, cât și cel speculativ.
Scara de evaluare se întinde de la Aaa, cea mai înaltă categorie investițională, până la Baa, iar nivelul speculativ variază între Ba și C, semnificând o calitate extrem de scăzută. Această structură diferează ușor de sistemul de clasificare folosit de S&P și Fitch.
Mai mult, Moody’s aplică un set de modificatori numerici (1, 2 și 3) pentru a distinge gradul de risc în aceeași categorie. Modificatorul 1 semnalează nivelul cel mai ridicat, în timp ce 3 desemnează cel mai scăzut.
Standard & Poor’s: Autoritate mondială în analiza financiară
Standard & Poor’s, cunoscut sub numele actual, a fost înființat în 1941 și se află în prezent în cadrul S&P Global, companie listată la NYSE și inclusă în indicele S&P 500.
evaluări financiare aprofundate sunt furnizate de această agenție pentru o gamă largă de piețe, incluzând obligațiuni, acțiuni și mărfuri.
Sistemul de evaluare al S&P se distinge puțin de cel al Moody’s, recurgând la semnele „+” și „–” pentru a marca poziția în interiorul unei categorii de rating ce variază de la AA la CCC.
Pentru investitori, evaluările oferite de S&P reprezintă un factor crucial, deoarece obligațiunile situate în intervalul de la AAA la BBB- sunt recunoscute ca având un nivel de calitate investițională și o probabilitate scăzută de neplată.
Pe de altă parte, titlurile cu rating mai mic decât BB+ sunt etichetate ca fiind speculative, aducând un randament mai ridicat, însă însoțit de un risc sporit.
În esență, S&P utilizează un sistem de rating care variază de la AAA, cea mai înaltă calitate, până la D, indicând falimentul. High yield, titlurile cu scoruri mai joase care oferă randament mare, sunt adesea alese de investitorii cu toleranță crescută la risc.
Ce semnifică diferența dintre C și D
C nu presupune automat că statul sau firmă a ajuns în faliment. Înseamnă că există o probabilitate aproape de 100% că va ajunge în incapacitate de plată sau că se află într-o stare de incapacitate de plată foarte restrânsă pentru anumite obligații.
D indică faptul că incapacitatea de plată a avut deja loc – de exemplu, o rată a datoriei a fost omisă la termen sau s-a efectuat o restructurare pe care S&P o consideră echivalentă unui default.
Pentru evaluările suverane ale țărilor, clasificarea D apare cu raritate, deoarece guvernele, în mod obișnuit, caută să prevină un eșec complet prin restructurarea datoriilor sau prin asistență financiară externă, cum ar fi cea oferită de Fondul Monetar Internațional sau de alte organisme.
Ca un rezumat, S&P și Fitch folosesc litera D, în timp ce Moody’s Ratings utilizează o scară diferită, de la Aaa până la C, fără categoria D. De aceea, uneori apare confuzia că și S&P s-ar opri la C. În realitate:
Fiecare agenție aplică un sistem de evaluare distinct. Standard & Poor’s consideră că ratingurile de la BBB- în sus sunt adecvate pentru investiții, în timp ce cele sub BB+ sunt clasificate ca „junk” sau speculative.
Moody’s clasifică nivelurile de rating de la Baa3 și mai sus drept investiționale, în timp ce cele sub Ba1 sunt considerate riscante.
Pe de altă parte, Fitch utilizează o scară de evaluare ce pornește de la AAA, cel mai înalt nivel de credit, și se încheie în D, semnificând că națiunea se află în faliment.
Germania, Elveția, Norvegia și Danemarca ocupă pozițiile de vârf în clasamentele agențiilor de rating, având scoruri maxime care le asigură accesul la finanțări în condiții favorabile.
Economiștii afirmă că un rating bun
„desch
În special pentru economiile în curs de dezvoltare, obținerea unui rating favorabil deschide drumul către piețele internaționale de obligațiuni, oferind un acces rapid și la costuri reduse.
Pe lângă dimensiunile financiare, analizele iau în considerare elemente politice. Se evaluează nu doar guvernului în capacitatea de a-și onora datoriile, ci și voința sa de a le achita.
Agențiile de rating se bazează pe informații oficiale oferite de instituții precum Banca Națională, Guvernul, birourile de statistică sau de organizații internaționale precum FMI și Banca Mondială.
Printre indicatorii examinati se numără:
Specialiștii din agenții se deplasează în statele analizate pentru a purta dialog cu autoritățile și cu societatea civilă.
Evaluările pot fi lansate de agenții sau pot fi ordonate de guvernele care plătesc pentru efectuarea lor.
Chiar dacă atribuirea ratingurilor de țară nu reprezintă activitatea principală a acestor organisme, relevanța lor pentru investitori și instituții financiare rămâne incontestabilă.
Ratingurile suverane depind de tipul acestuia, însă în cazul unei națiuni — cum este României — evaluarea este inițiată de stat, iar monitorizarea și actualizările sunt realizate de agenția de rating.
Mai precis:
1. Statul își exprimă inițial cererea pentru obținerea unui rating.
Guvernul, de obicei prin Ministerul Finanțelor, semnează un acord cu agenția de rating și achită costul evaluării.
Agenția evaluează sectorul economic, bugetul public, nivelul datoriei, reglementările fiscale, stabilitatea politică și alte aspecte similare, apoi eliberează un rating.
2. Odată ce ratingul este acordat, agenția îl urmărește în continuă monitorizare.
S&P Global Ratings, Moody’s Ratings și Fitch Ratings își programă evaluările într-un calendar prestabilit, în mod obișnuit efectuând două revizuiri pe an pentru fiecare națiune, deși această frecvență poate suferi modificări.
Autoritățile de rating pot schimba ratingul sau perspectiva, chiar dacă țara nu solicită acest lucru, în cazul apariției unor evenimente importante.
3. În condiții excepționale, agenția poate efectua o evaluare deosebită.
Un caz ilustrativ: dacă se întâmplă:
Agenția nu așteaptă data următoare din calendar în aceste circumstanțe; poate anunța în schimb o revizuire imediată.
Cazul României
România dispune de ratinguri stabilite de cele trei mari agenții, iar acestea eliberează anual un program orientativ cu datele la care se planifică revizuirile.
În cadrul acestor informații, agențiile se consultă în mod regulat cu reprezentanții Ministerului Finanțelor, BNR și altor instituții, evaluează indicatorii economici și stabilesc dacă păstrează sau schimbă ratingul sau perspectiva.
Așadar, nu este nevoie ca România să ceară de fiecare dată o nouă evaluare. După ce ratingul există, agenția are responsabilitatea de a-l urmări și de a-l actualiza atunci când consideră necesar.
În August 2006, România a obținut cel mai înalt rating de țară din istoria sa, când Fitch a îmbunătățit calificativul de la BBB- la BBB, semnând un avans economic semnificativ.
COMENTARII / 0