Se creează un element div și se atribuie variabilei ad.
ad.id = ‘AdSense’;
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiAfaceristul căruia Kimberly Guilfoyle i-ar fi cerut 100.000 de dolari susține că ar fi fost o tranzacţie de tip „bani contra influenţă”
ad.style.display = ‘block’;
ad.style.position = ‘absolute’;
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3898091″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/economie/finante-economie/romania-scapa-de-ratingul-junk-la-limita-dar-cu-consecinte-adrian-negrescu-era-scenariul-de-baza-nu-am-castigat-nimic-3898091″,”fullCatPath”:”/stiri/economie/finante-economie”}
Moody’s a confirmat ratingul României, iar acest rezultat a fost considerat scenariul de bază. Perspectiva negativă, în schimb, funcționează ca un avertisment cu termen, indicând că șansele unei retrogradări în următoarele 12-24 de luni depășesc cele ale unei îmbunătățiri, afirmă consultantul economic Adrian Negrescu.
„Confirmarea venită de la Moody’s, în această seară, era scenariul de bază. În esenţă, România nu a câştigat nimic, a evitat o pierdere. Dincolo de aspectele pozitive ale deciziei – am evitat Junk-ul cu consecinţele de rigoare – perspectiva negativă confirmată de Moody’s este, în limbajul agenţiilor, un avertisment cu termen: probabilitatea unei retrogradări în următoarele 12-24 de luni rămâne mai mare decât cea a unei îmbunătăţiri. România are acum perspectivă negativă la toate cele trei agenţii majore simultan – Fitch, Moody’s şi S&P – o configuraţie rară pentru un stat membru al Uniunii Europene”, a scris Negrescu pe pagina sa de Facebook.
Conform declarațiilor sale, principalul motiv pentru menținerea unei perspective negative este de natură strictă politică. Moody’s indică faptul că moţiunea de cenzură aprobată în mai a cauzat căderea guvernului, iar fragmentarea din Parlament a prelungit formarea unui nou executiv, după două încercări nereușite.
„Agenţia porneşte de la premisa că un guvern va fi instalat după vacanţa de vară şi subliniază că acesta trebuie să funcţioneze de la începutul toamnei pentru ca bugetul pe 2027 să poată fi adoptat până la finalul acestui an. Alegerile parlamentare anticipate sunt considerate improbabile, România nemaiorganizând aşa ceva după 1989. O radiografie seacă, realistă, a unei scene politice în care pare că doar discursul cu iz electoral contează. Singura veste bună, de pe scena politică, vine din Parlament acolo unde adoptarea legilor PNRR au mai salvat din această percepţie negativă a investitorilor”, a subliniat Negrescu.
El a subliniat că următoarea evaluare va fi cea a S&P Global Ratings, stabilită pentru 2 octombrie 2026, iar până la acea dată guvernul își organizează finanțarea în cadrul protecției minime a ratingului investment grade –
„o protecţie care funcţionează, dar care se plăteşte scump”
.
„Aceasta este realitatea de după verdictul de astăzi: România nu e în junk, dar plăteşte deja ca şi cum ar fi. Ieşirea din perspectiva negativă cere, în termenii agenţiilor, reducerea simultană a deficitului bugetar şi a celui de cont curent, susţinută de revenirea creşterii economice – trei condiţii care, în 2026, se contrazic reciproc. Vom avea un guvern capabil să vină cu un program coerent de reforme, cu targete foarte clare, capabil să reducă deficitul bugetar spre 5% în 2027? Va exista voinţă pe scena politică pentru restructurarea aparatului public, a companiilor de stat falimentare, a modului în care este administrată România şi sunt cheltuiţi banii publici? Avem o fereastră de maximum 1 an de zile în care putem restructura din temelii România. Un an în care ar trebui să vedem, printre altele, reforma administrativă – o condiţie esenţială pentru restructurarea cheltuielilor publice. Este capabilă clasa politică să acţioneze în interesul naţional?”, punctează consultantul financiar.
În data de vineri, Moody’s Ratings a ratat din nou suveranitatea României la nivelul „Baa3”, păstrând țara în grupul statelor potrivite pentru investiții. Totodată, agenția de evaluare financiară își păstrează perspectiva negativă, evidențiind riscurile semnificative ale aplicării unei ajustări fiscale pe termen mediu, chiar și în contextul progresului obținut în diminuarea deficitului bugetar.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0