În prezent, România evaluează oportunitatea de a participa la restabilirea fluxului în Strâmtoarea Ormuz, însă nu a fost luată încă o hotărâre definitivă cu privire la desfășurarea de personal militar sau mijloace tehnice.
Nu există în acest moment o decizie concretă privind trimiterea de militari sau echipamente
, a declarat Ministrul Apărării, Radu Miruță, în cadrul unei discuții la Digi24, unde a prezentat stadiul actual al negocierilor și posibilul rol al României în această situație.
Citește șiRăspunsul lui Radu Miruță la amenințarea PNL cu CCR: „Oamenii s-au săturat de gălăgia politică”. Ce spune despre anticipate
Precizări importante au fost făcute de către Ministrul Apărării pentru a corecta percepțiile eronate apărute în legătură cu posibilitatea de a disloca trupe în regiune. Contextul a necesitat intervenția sa pentru a evita orice speculații.
În legătură cu chestiunea respectivă, Miruță a făcut o declarație,
„Doar o mențiune. Eu nu am revenit la ceva ce nu am spus. Eu nu am spus că România va trimite militari acolo, ci am spus, care sunt posibilitățile de contribuție din partea României cu privire la declarația domnului președinte, care a menționat că România a decis să fie între țările care să contribuie la reluarea traficului pe prin Strâmtoarea Ormuz”
, într-o intervenție făcută miercuri la Digi24.
Țara noastră, alături de alte state, face parte dintr-un grup care examinează posibile soluții pentru situația din Ormuz. Intervenția în această zonă va avea loc la momentul oportun, potrivit declarațiilor Miruță. În ceea ce privește sprijinul militar, se vehiculează că anumite echipamente ar putea fi trimise în regiune.
Radu Miruță a accentuat faptul că România nu participă activ la conflict, însă aparține unui grup de țări care explorează posibile soluții pentru restabilirea fluxului comercial.
România nu participă în niciun fel la conflictul din regiune, însă va lua în considerare o posibilă implicare în reluarea traficului în Strâmtoarea Ormuz, potrivit declarațiilor ministrului Apărării, Miruță.
„România nu este sub nicio formă parte în conflictul de acolo.”
Mai multe state au inițiat un proces de evaluare a modalităților de contribuție la restabilirea fluxului de petrol prin această zonă strategică, a cărei blocare are repercusiuni economice globale.
„Mai multe țări au decis să analizeze care este modul prin care pot contribui la reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz”
și România a exprimat disponibilitatea de a participa la această inițiativă.
„România a decis să fie între aceste țări.”
Deși nu au fost stabilite încă detalii concrete privind contribuția fiecărui stat,
„un număr de țări, printre care și România, au ridicat mâna și au spus da, o să mă implic și eu când va fi momentul pentru a se lua traficul acolo”
.
Următorul pas va fi o reuniune a acestor țări pentru a discuta necesitățile și posibilitățile de implicare.
„Aceste țări urmează să se întrunească cel mai probabil, să analizeze care sunt nevoile, să vadă fiecare țară cum poate acoperi din aceste nevoi”
Contribuția României la o posibilă misiune în Strâmtoarea Ormuz ar putea include trimiterea unor echipamente militare, însă o decizie în acest sens va fi luată „la momentul potrivit”, a declarat Miruță.
„România și alte țări se vor implica la momentul potrivit”
în această chestiune, potrivit declarațiilor lui Miruță. În ceea ce privește echipamentele pe care România ar putea să le trimită, acestea sunt încă în discuție.
În funcție de cerințe, Armata Română ar putea oferi anumite capacități, după cum a declarat oficialul, care a discutat și despre posibilitățile de intervenție.
Ministrul Apărării a declarat că instituția pe care o conduce a evaluat capacitățile cu care ar putea contribui la o operațiune în zona strâmtorii Ormuz.
„Evident că ne-am pus și noi problema la Ministerul Apărării cam care ar fi posibilitățile potențiale cu care noi am putea contribui acolo.”
Experiența acumulată în ultimii ani în Marea Neagră, în special în ceea ce privește deminarea efectuată de Federația Rusă, a oferit Ministerului Apărării posibilitatea de a-și dezvolta capacitățile.
Aceste capacități tehnice și militare ar putea fi implicate în operațiuni similare, potrivit declarațiilor ministrului.
„Sunt lucruri potențiale pe care România le-ar putea implica, dacă se va duce la concluzia că va fi nevoie de așa ceva”
În prezent, potrivit lui Radu Miruță, nu a fost luată nicio hotărâre definitivă cu privire la aportul României.
Afirmația lui Miruță subliniază că nu s-a luat încă o hotărâre privind implicarea României și a altor țări în zona Ormuz, precizând că țările respective nu și-au coordonat încă eforturile pentru a stabili aportul fiecăruia.
„Nu este o decizie că va vom implica, sau ca fani, sau ofițerii de stat major, sau informațiile de la Direcția Generală de Informații a Armatei pe care noi le avem și parteneriatele pe zona de inteligence cu celelalte servicii din lume. Nu este decis acest lucru, pentru că aceste țări nu s-au așezat la masă să analizeze care este input-ul pentru fiecare, astfel încât să vedem care va fi contribuția”
, a afirmat Miruță.
Miruță a fost întrebat dacă țara noastră ar putea disloca efective militare sau mijloace navale, însă răspunsul său a fost unul direct:
„Nu”
.
Această declarație a fost făcută în contextul discuțiilor despre posibila implicare a României în zona Ormuz.
Șansele de participare rămân în continuare nedecise. Intervenția în strâmtoarea Ormuz va avea loc „la momentul potrivit”, potrivit declarațiilor lui Miruță, care au fost făcute publice recent. România, împreună cu alte țări, este pregătită să joace un rol activ în această chestiune. În ceea ce privește sprijinul logistic, se vehiculează că anumite țări ar putea furniza echipamente necesare.
Deși nu a oferit o confirmare definitivă, oficialul a lăsat loc de interpretare pentru o posibilă implicare viitoare, în urma evaluării deciziilor pe plan internațional.
Oricum, el nu a negat complet posibilitatea ca România să aibă o contribuție, care ar putea fi determinată de evoluția situației și de deciziile care urmează să fie adoptate la nivel global.
Ministrul Apărării a declarat că o posibilă implicare a României în regiunea Ormuz nu este exclusă.
El a subliniat că Nicușor Dan, președintele României, a avut discuții cu alți președinți de stat și a anunțat deja că România va participa alături de alte țări la această inițiativă.
„Este posibil. Eu nu pot să dispun în locul domnului președinte care a discutat cu ceilalți președinți de stat probabil, atunci când a anunțat că România se poate implica. Singura informație certă este anunțul domnului președinte Nicușor Dan, ca a menționat că România nu pe deoparte, ci România se implică alături de alte țări. Cum va arăta pe foi această implicare, e o chestiune care urmează să se întâmple”
Miruță a oferit detalii suplimentare privind implicarea României în reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz.
Prima întrebare care are un răspuns este că România este între țările care decid să nu stea deoparte cu privire la reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz.
Semnificația acestei decizii pentru România și pentru alte țări va fi rezultatul unei întâlniri viitoare între reprezentanții acestora, care au confirmat participarea lor la această acțiune.
În acest context, Miruță a menționat că implicarea țărilor va avea loc la momentul potrivit.
În Marea Neagră, sunt necesare unități speciale pentru îndepărtarea dispozitivelor explozive.
„Navele de deminare”
reprezintă o necesitate în regiune.
România are anumite preocupări în zona sa de competență, a declarat ministrul, referitor la posibilitatea de a trimite nave în regiune.
El a accentuat că aceste aspecte trebuie abordate cu atenție și prudență.
Ministrul Apărării a subliniat că, deși România dispune de nave specializate în deminare, este esențial să se asigure libertatea acestei căi de navigație, nu numai în Marea Neagră, ci și în apele teritoriale și în zona economică exclusivă a României.
El a accentuat că Forțele Navale Române au responsabilități majore în regiunea Mării Negre, care rămâne o prioritate pentru instituție.
„Noi avem nave de deminare, dar există o preocupare și în Marea Neagră să asigurăm această cale liberă, cel puțin în apele teritoriale și în zona economică exclusivă. Adică noi avem responsabilități și în Marea Neagră, care rămâne totuși o prioritate pentru Forțele Navale Române”
În legătură cu echipamentele necesare pentru aceste nave, Miruță a fost întrebat, iar răspunsul său a fost unul evaziv:
„Vom vedea care este necesarul”
.
Această declarație a fost făcută fără a oferi detalii suplimentare.
În acest moment, răspunsul la această întrebare nu poate fi oferit, deoarece nu există o solicitare în acest sens.
Fără o listă clară de cerințe, este imposibil să se înceapă completarea unei liste ipotetice cu capacitățile de care dispune Armata Română.
Miruță a menționat anterior care sunt atributele pe care Armata Română le-ar putea oferi, teoretic, într-un anumit scenariu, ca o contribuție.
„Eu am pus pe masă cam care sunt atributele pe care Armata Română, teoretic, într-o anumită ipoteză, le-ar putea pune la masă ca o contribuție”
a declarat el, subliniind că în absența unor solicitări clare, nu se poate specifica ce capabilități ar putea fi oferite.
Inițiativa SAFE și sectorul de apărare sunt strâns legate.
Ministrul Apărării a infirmat preocupările privind eventuale deficiențe în finanțarea industriei naționale prin intermediul fondurilor alocate programului SAFE.
Afirmația făcută de Miruță a clarificat situația fondurilor alocate pentru înzestrarea armatei române.
„Nu este adevărat”
, a declarat el, răspunzând astfel acuzațiilor privind utilizarea celor 16 miliarde pentru înzestrarea armatei.
Potrivit lui Miruță, doar 9,53 de miliarde sunt dedicate acestui scop, restul fiind alocate pentru transporturi și Inspectoratului pentru Situații de Urgență de la Ministerul de Interne.
70% din această sumă va fi utilizată pentru achiziții singulare cu condiții de localizare, ceea ce înseamnă că producția acestor bunuri va avea loc pe teritoriul național.
Această abordare strategică vizează producția internă a echipamentelor militare esențiale, precum arma de asalt folosită de fiecare militar, pentru a evita dependența de importuri.
În opinia sa, ar fi inacceptabil ca Armata Română să utilizeze echipamente critice produse în străinătate.
COMENTARII / 0