România acordă aproape 840 de milioane de euro diviziei navale a producătorului german de armament Rheinmetall, pentru realizarea a două nave de patrulare militare.
România a încheiat, prin mecanismul de finanțare militară SAFE, un acord de 836 milioane de euro cu NVL B.V. & Co. KG / Rheinmetall Naval System, fostul constructor naval Lürssen.
Contractul prevede realizarea a două nave de patrulare pentru Marina Română și dotarea acestora cu senzori, echipamente și sisteme de armament anti-navă, anti-aerian și anti-submarin.
Citește șiGuvernul a dat undă verde controversatei mese de protocol pentru 1.000 de persoane, pe care Bolojan a refuzat să o adopte. Recepția, legată de candidatura României la UIT
Designul navei de patrulare corespunde cu cel realizat de același producător pentru Bulgaria, conform analizei efectuate de HotNews.
Acestea sunt buclucuri de patrulare concepute pe baza schemelor NVL (Naval Vessels Lürssen, parte a grupului Rheinmetall) și denumite MMPV 90 (Multipurpose Modular Patrol Vessel).
Grupul a fabricat două nave pentru Bulgaria în cadrul unui șantier naval situat în Varna. Pentru România, aceleași tipuri vor fi realizate în următorii patru ani la Mangalia.
Achiziții similare, în care se evidențiază diferențele
Cele două programe împărtășesc numeroase caracteristici comune:
Numărul de nave – două; Model – Model; Constructor – Constructor.
Conform analizei efectuate de HotNews alături de publicația bulgară Mediapool, cele două inițiative se disting prin modul de calcul și de prezentare publică a contractelor, precum și prin diferențele privind echipamentele și armamentul instalat pe navă.
Vessel Hrabi, un patrulier buler, se bazează pe designul modelului MMPV 90 creat de NVL, conform datelor din Ministerul Apărării din Bulgaria.
Ce tipuri de nave au achiziționat România și Bulgaria
Pe pagina sa de prezentare, constructorul prezintă MMPV 90 ca fiind echivalent cu o corvetă. Prin urmare, având în vedere echipamentele și armamentul ce vor fi instalate pentru România, cele două nave de patrulare se apropie mai mult de corvete ușoare.
Nava MMPV 90 măsoară 90 de metri, are un deplasament de la 2.100 la 2.300 de tone și poate acoperi o rază operațională de până la 3.000 de mile marine.
În spate, nava este echipată cu o punte heliport și cu un hangar destinat elicopterelor, iar sistemul său poate fi completat cu o gamă extinsă de senzori și armament. În ceea ce privește România, informații din cercul proiectului indică faptul că versiunea exactă ar putea suferi mici modificări de specificații, în funcție de caracteristicile ce vor fi adaptate pe parcurs.
Ce nave de patrulare va construi Rheinmetall la șantierul naval Mangalia pentru aproape 1 miliard de euro din SAFE. Detalii despre sistemele de armament și senzorii de la bord
Actualitate
La șantierul naval din Mangalia, Rheinmetall va produce nave de patrulare, având un buget de aproape 1 miliard de euro provenit din fondul SAFE. Se oferă detalii privind sistemele de armament și senzorii instalati pe bord.
În Bulgaria, prețul a scăzut cu 60%,
„dar suma nu include armamentul”
Diferența majoră dintre programele României și Bulgariei constă în valoarea contractului. În 2026, România a încheiat un acord pentru producția navelor la Mangalia, cu o sumă de 836 de milioane de euro.
În 2020, Bulgaria a semnat contractul, având o valoare de circa 500 de milioane de euro.
Cheltuielile prezentate în spațiu public nu acoperă, totuși, aceleași lucruri.
„Valoarea inițială când s-a semnat contractul era de 1 miliard de leva, adică aproape 500 de milioane de euro, dar suma aceasta nu includea armamentul și sistemele adiționale sau sisteme de suport pentru nave. Costul final al programului e așteptat să fie mult mai mare, unele estimări sugerând că valoarea finală poate fi dublă”, spun jurnaliștii bulgari de la Mediapool, publicație parteneră cu HotNews în rețeaua europeană PULSE.
Mai precis, reporterii bulgari afirmă că, în ceea ce privește echipamentele adiționale și sistemele de armament, guvernul din Sofia a încheiat în continuare diverse contracte în ultimii ani, iar sumele implicate nu au fost făcute publice.
În esență, investiția inițială pentru realizarea celor două ambarcațiuni în Varna, în parteneriat cu compania bulgărească MTG Dolphin, se referă exclusiv la structura de bază a navelor și la echipamentele esențiale necesare funcționării acestora.
Ce va construi România în exces pentru diferența de circa 336 de milioane de euro
Pentru România, suma de 836 de milioane de euro se referă la navele realizate la Mangalia, complet echipate și armate.
Conform explicației ministrului Apărării Radu Miruță, cheltuiala include și recuperarea șantierului naval din Mangalia, care a intrat în faliment și a acumulat datorii de aproape 180 de milioane de euro.
Conform Ministerului Apărării, o ofertă primită de la Damen în toamna anului trecut pentru realizarea a două nave de patrulare a fost estimată la aproximativ 400 de milioane de euro, fiind similară cu costul inițial al bulgarilor.
Totuși, conform afirmațiilor MApN, propunerea se referă exclusiv la navele în sine, fără a include sistemele de luptă și armamentul aferent. Aceasta descrie realitatea din Bulgaria.
Navă numită MMPV90, informație provenită din NVL.
Sisteme de armament: aceleași tunuri montate pe navele românești și bulgărești, însă rachetele anti-navă diferă.
O altă zonă în care există diferențe între programul românesc și cel bulgăresc este cea referitoare la sistemele și armamentul instalat pe navă.
Navă de patrulare din Bulgaria este echipată cu:
În domeniul echipamentelor electronice, nava bulgărească se sprijină pe componente furnizate de SABB, inclusiv un sistem de gestionare a luptei (CMS 9LV) și un radar SEA GIRAFFE AMB.
În ceea ce privește România, armamentul viitoarei nave OPV va include un tun de 76 mm de tip Oto Melara, iar în zona din spate va fi amplasat un sistem CIWS de 35 mm, de tip Oerlikon Millennium.
În domeniul rachetelor se evidențiază diferențe semnificative. România a decis să adopte sistemul NSM (Naval Strike Missile) pentru armamentul anti-navă, sistem deja achiziționat pentru corveta ușoară provenită din Turcia și pentru modernizarea Navelor Purtătoare de Rachete.
Racheta NSM este descrisă ca fiind „stealth”, ceea ce înseamnă că este mai puțin detectabilă de sistemele radar, datorită ghidării prin infraroșu care reduce emisiile electro-magnetice la un nivel minim, făcându‑o greu de localizat. Această caracteristică este completată de designul său și de profilul de zbor.
NSM, selectată de România, și RBS-15 Mk3, preferată de Bulgaria, au distanțe de acționare asemănătoare, depășind 200 de kilometri.
Racheta NSM destinată apărării anti-navă, Foto: Raytheon
Variabilitate în metodele aplicate sistemelor de rachete antiaeriene
În segmentul rachetelor antiaeriene, OPV-ul românesc va fi echipat cu un lansator RIM-116 RAM (Rolling Airframe Missile), provenind din partea producătorului german RAM-System GmbH (RAMSYS).
Lansatorul este montat pe un mecanism de rotație completă, 360 de grade, și acționează ca o turelă, orientând rachetele spre țintă înainte de tragere.
În cea mai recentă versiune, rachetele RAM, ghidate prin infraroșu, pot acoperi ținte aeriene la aproximativ 9 km și prezintă o rată de succes de 95%.
Ele sunt considerate de marile flote navale ale lumii ca o măsură defensivă cu rază extrem de limitată – în esență ultimul nivel de protecție până la momentul în care un obiect aerian atinge vasul.
Avantajul sistemului constă în faptul că, de obicei, fiecare lansator conține 21 de rachete RAM, un număr considerat mai potrivit pentru un atac cu vectori multipli.
Artileră cu rachete anti-aria RIM-116 RAM / Sursă: Lars Penning / AFP / Profimedia
Pe de altă parte, rachetele VL Mica ale bulgăreștilor sunt montate pe un lansator vertical și pot acoperi o rază de operare de până la 20 de km. Aceasta permite atacarea unei ținte cu mai multe rachete dacă prima interceptare eșuează.
Acestea se deplasează sub ghidare radar sau infraroșie, în funcție de versiune, și pot interacționa cu diverse tipuri de amenințări.
Un dezavantaj al echipamentului bulgărești constă în faptul că pe noile nave, lansatorul vertical conține doar opt celule, ceea ce înseamnă că fiecare navă dispune de numai opt rachete antiaeriene.
HotNews a trimis către MApN o serie de întrebări referitoare la sistemul de rachete antiaeriene și la motivul selectării sistemului RAM, anunțând că va publica în curând un articol special pe această temă.
Bulgaria a realizat două nave în șase ani, iar România trebuie să le producă în patru ani.
În ceea ce privește sistemele de radare, navele românești vor fi echipate cu tehnologii de la Thales, iar fiecare vas va dispune atât de un sonar integrat în chilă, cât și de un sonar tractat pentru monitorizarea și detectarea submarinelor. În domeniul sistemului de management al luptei (CMS – Combat Management System), cel mai probabil alegere este Tacticos, creat de Thales, conform informațiilor de la HotNews.
Vesselul va fi, de asemenea, echipat cu torpile fabricate în Germania și cu contramăsuri.
În contextul în care România a încheiat programul prin mecanismul SAFE, Comisia Europeană a stabilit ca termenul final să fie anul 2030. Astfel, în aproximativ 4 ani, Forțele Navale vor primi cele două nave de patrulare fabricate la Mangalia.
În 2020, Bulgaria a încheiat contractul, iar prima embarcație de patrulare, „Hrabri”, a ajuns la destinație la sfârșitul anului precedent. A doua embarcație, „Smeli”, va fi livrată în lunile următoare. Astfel, aproape șase ani au trecut de la semnarea acordului.
„Nu au existat întârzieri majore pe proiect” în Bulgaria
„Nu au existat întârzieri majore pe proiect, nu a existat niciun scandal după semnarea contractului și totul a decurs lin. Marele plus al proiectului este că au fost produse în țară, că banii au fost investiți într-un șantier naval bulgăresc. E ceva ce rar se întâmplă în Bulgaria”
jurnaliștii bugari de la Mediapool afirmă că
Ei mai spun că marina bulgară susține că e mulțumită de noua navă și că programul per total este unul dintre puținele achiziții militare care au fost un succes, în condițiile în care de-a lungul timpului alte mari achiziții de armament au trenat, au fost blocate sau tergiversate de scandaluri sau nu s-au finalizat cu livrări la timp.
COMENTARII / 0