România, surprinsă într-o imagine: starea actuală a țării

Luni seară, Parlamentul României a luat decizia de a respinge Guvernul Veștea. Pe fondul acestei evoluții politice, se remarcă faptul că România deține o poziție distinctă în peisajul european, caracterizată prin schimbări frecvente la nivelul conducerii executive. În ultimii 10 ani, țara a cunoscut 13 schimbări de premier.

România deține un record în Europa, conform unei reprezentări grafice realizate de The World in Maps, care arată că în ultimul deceniu, țara noastră a înregistrat cel mai mare număr de mandate de prim-ministru dintre toate statele europene.

• Platforma a publicat această informație sub formă de grafic.

Luni, după un mandat marcat de perioade prelungite de incertitudine, demisia lui Keir Starmer din poziția de prim-ministru al Marii Britanii a dus la diseminarea acestui grafic.

Citește șiNicușor Dan a semnat decretul prin care Luca Niculescu este desemnat candidat la funcția de premier

Starmer va continua să ocupe funcția până când va fi desemnat un înlocuitor, moment în care se va încheia mandatul său.
Procesul de selectare a potențialilor candidați care ar putea să-i succeadă va fi lansat în data de 9 iulie.
În prezent, Andy Burnham, fost primar al regiunii Greater Manchester și o personalitate marcantă din cadrul Partidului Laburist, este considerat principalul favorit pentru a prelua această funcție.

România continuă să înregistreze un număr record de schimbări la conducerea executivului, conform datelor agregate de respectiva platformă. Țara noastră se menține astfel drept statul european cu cele mai multe modificări în fruntea puterii executive.

De la începutul anului 2016, un număr de 13 mandate de prim-ministru s-au succedat la conducerea Palatului Victoria, luând în considerare și perioadele de interimat, precum și cazurile în care aceeași persoană a deținut funcția în două mandate separate. Acest număr reflectă schimbările politice din ultimii ani.

Potrivit unei reprezentări cartografice elaborate pe baza numărului de 13 mandate de prim-ministru acordate în perioada 2016-prezent, România se situează pe poziția inaugurală la nivel european. Țara noastră este urmată de Bulgaria, care a înregistrat 11 mandate, în timp ce Franța și Austria s-au clasat cu câte 9 mandate. În aceeași perioadă de timp, Regatul Unit și Republica Moldova au avut fiecare șapte premieri.

Țările Spania, Portugalia, Norvegia, Danemarca și Rusia au înregistrat fiecare câte doi lideri guvernamentali, pe când Germania a cunoscut trei titulari ai funcției de cancelar, în timp ce Italia a avut nu mai puțin de cinci președinți ai Consiliului de Miniștri.

În ultimul deceniu, România a cunoscut o perioadă de instabilitate politică, cu 13 schimbări de premier în doar 10 ani. Această cifră îngrijorătoare reflectă turbulența scenei politice românești în perioada respectivă.

În urma incendiului devastator care a avut loc în clubul Colectiv, Dacian Cioloș a fost la conducerea Guvernului tehnocrat, înființat în anul 2016 ca o consecință a acestui tragic eveniment.

Decembrie 2016 a marcat începutul unei serii de schimbări în guvernare, odată cu alegerile parlamentare care au avut loc atunci.
Succesiunea la putere a fost asigurată de Sorin Grindeanu și apoi de Mihai Tudose, care și-a preluat mandatul ulterior.
Înainte de aceasta, un scurt interval de timp a fost acoperit de către Mihai Fifor, care a asigurat interimatul.

Viorica Dăncilă a stat în funcție la Palatul Victoria aproape doi ani, perioadă cuprinsă între ianuarie 2018 și noiembrie 2019, fiind unul dintre cele mai lungi mandate din ultimul deceniu.

Nicolae Ciucă a preluat ulterior șefia guvernului, după ce anterior a ocupat funcția de premier interimar pentru o perioadă de 16 zile în luna decembrie a anului 2020. Lui i-au succedat în funcție Ludovic Orban, Florin Cîțu și el însuși, care a devenit șef al guvernului începând cu luna noiembrie 2021 și până în iunie 2023.

Timp de un deceniu, au fost înregistrate două perioade de mandat interimar sub conducerea lui Cătălin Predoiu.
Cea de-a doua perioadă a acestuia a luat sfârșit odată cu sosirea administrației conduse de Ilie Bolojan, după ce Marcel Ciolacu a părăsit Palatul Victoria.
2023 a fost anul în care a avut loc primul mandat interimar al lui Cătălin Predoiu, care a durat doar trei zile, în luna iunie, în timpul procesului de rotație guvernamentală dintre Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu.

Printre ultimele nume menționate se numără Marcel Ciolacu, care a ocupat funcția de premier în două mandate consecutive, din 2023 până în 2025, și Ilie Bolojan.

În sesiunea de luni seară, Parlamentul României a adoptat o decizie prin care a respins Guvernul condus de Veștea, acesta primind doar 189 de voturi, în condițiile în care erau necesare 233 pentru a obține învestitura.
Au fost înregistrate numeroase reacții și s-a produs o lovitură de forță în cadrul Parlamentului.