România vrea să atragă trupe americane după retragerea din Germania anunțată de Trump

În urma deciziei președintelui SUA, Donald Trump de a reduce efectivul militar american în Germania cu 5.000 de soldați sau mai mult, un grup de cel puțin cinci state membre NATO situate pe frontiera estică a Europei își manifestă interesul de a primi trupe americane pe teritoriul lor.
România, Polonia, Estonia, Lituania și Letonia au arătat disponibilitatea de a găzdui un număr mai mare de militari americani, abordând această chestiune atât pe canale publice, cât și prin intermediul unor discuții private.
Această evoluție are loc ca urmare a anunțului făcut de liderul american la începutul lunii în curs, referitor la diminuarea prezenței militare a SUA în Germania, pe fondul tensiunilor crescânde dintre Washington și Berlin, iscate în urma unor declarații ale cancelarului Friedrich Merz privind negocierea Iranului cu SUA, despre care Merz a afirmat că ar fi umilit Washingtonul.
Informația a fost publicată de Politico.

Creșterea prezenței militare americane în regiunea estică este considerată esențială de către Sorin Moldovan, secretar de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale.

„Sunt ferm convins că este necesară o prezență mai puternică a Statelor Unite pe flancul estic… am saluta o prezență permanentă a Statelor Unite pe teritoriul nostru”

Citește șiPartidul premierului pro-ucrainean al Letoniei, Andris Kulbergs, e pe cale să câștige alegerile parlamentare

,
a afirmat oficialul pentru sursa citată.
România a arătat în mod constant devotamentul său pentru Parteneriatul strategic cu Statele Unite și s-a dovedit a fi un partener de încredere.
În acest context,

„România și-a demonstrat în mod constant angajamentul față de Parteneriatul strategic cu Statele Unite și s-a dovedit a fi un partener de încredere”

.

Radu Miruță, ministrul Apărării, a exprimat marți, în cadrul unei reuniuni a jurnaliștilor, necesitatea unei prezențe militare mai numeroase, și anume mai multe trupe, reafirmând acest punct de vedere în timpul Consiliului Afaceri Externe, unde s-a desfășurat reuniunea miniștrilor apărării.

În aceeași direcție, și alți oficiali au făcut declarații publice.
Președintele din Polonia, Karol Nawrocki, și omologul său din Lituania, Gitanas Nauseda, au exprimat săptămâna trecută dorința de a primi un număr mai mare de trupe americane în țările lor.
Și Baiba Braze, ministrul afacerilor externe al Letoniei, a avut o poziție similară, declarând-o luni.

Extinderea prezenței militare americane în regiunea baltică a fost salutată de către Estonia, potrivit unui reprezentant al Ministerului Apărării eston, care a exprimat aprecierea pentru contribuția Statelor Unite și a subliniat necesitatea unei prezențe americane consolidate pentru a garanta o descurajare și o apărare eficace în zonă.

Țara „apreciază foarte mult contribuția Statelor Unite și susține extinderea prezenței americane pentru a asigura o descurajare și o apărare solide în întreaga regiune baltică”

Țările situate pe frontiera estică, numeroase fiind învecinate cu Rusia, au considerat Statele Unite și prezența militară americană pe teritoriul lor drept principalul factor de securitate și de descurajare împotriva unei posibile acțiuni agresive din partea Moscovei, mai ales de la începutul invaziei Ucrainei. Acest context explică, în parte, de ce aceste țări nu au criticat Trump și au sprijinit operațiunile militare din Iran.

Un înalt oficial din administrația americană, care a dorit să păstreze anonimatul pentru a discuta deschis despre această situație, a informat că Pentagonul nu și-a finalizat încă evaluarea privind contingentul militar din Germania care urmează să fie diminuat. Decizia finală încă nu a fost adoptată. În același timp, rămâne nespecificat dacă militarii respectivi vor fi relocați într-un alt stat european sau vor fi repatriați.

NATO are țări membre poziționate la granița cu Rusia care au reușit deja să își consolideze avantajul, profitând de oportunitatea creată de Trump. Acestea au în continuare acces privilegiat datorită nivelului ridicat al cheltuielilor pentru apărare și sprijinului acordat operațiunilor militare ale SUA. Sprijinul acordat este atât pe linie publică, cât și prin facilitarea accesului practic nelimitat al trupelor americane la bazele lor militare.
Conform raportărilor oficiale guvernamentale, un număr mic de militari americani era deja prezent în toate cele cinci țări, începând cu luna martie.

Demersurile discrete au fost întreprinse în paralel cu solicitările făcute în mod public de liderii țărilor NATO. Un diplomat de rang înalt al Alianței a dezvăluit că cel puțin o țară membră a Alianței a încercat să intre în contact direct cu ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker. Această țară a dorit să-și prezinte punctul de vedere în mod direct. Reprezentanții acestei țări au menționat că există o perioadă propice pentru a influența decizia.

La prima vedere, planul Trump pare să dea rezultate. În cursul zilei de sâmbătă, președintele american a declarat jurnaliștilor că încearcă să decidă dacă va disloca militari americani în Polonia.

Am o relație excelentă cu președintele

, a precizat Trump, motiv pentru care o astfel de decizie

este posibilă

.

Peisajul politic actual ar putea reprezenta o piedică.
Donald Tusk, premierul polonez și un oponent politic al lui Nawrocki, a tras un semnal de alarmă în cursul săptămânii anterioare, afirmând că Polonia nu ar trebui să încerce să „atragă” forțe militare de la partenerii săi.
El a mai declarat că Varșovia va valorifica orice oportunitate pentru consolidarea prezenței americane în țară, însă nu va accepta ca teritoriul său să fie utilizat în scopul destabilizării coeziunii europene.

„fure” trupe de la aliați

și

orice ocazie

sunt declarații care au fost făcute de către Donald Tusk în context.
Există o stare de tensiune între Tusk și Nawrocki pe diverse teme, cei doi fiind în dezacord și exprimându-și în mod frecvent punctele de vedere divergente în spațiul public.

În ciuda faptului că administrațiile locale din orașele germane care sunt gazdă pentru trupele americane ar dori ca militarii să persiste din rațiuni financiare, se estimează că guvernul va fi de acord cu o prezență militară americană consolidată la frontiera cu Rusia, cu scopul de a descuraja potențialele amenințări.
Potrivit unui oficial guvernamental german, această decizie va fi luată ca o măsură de precauție.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării german a refuzat să comenteze.

Jennifer Kavanagh, directoarea departamentului de analiză militară al grupului de reflecție Defense Priorities, a afirmat că, deși o rotație pare posibilă, punerea ei în practică ar putea fi destul de dificilă. În realitate, nu toate statele aflate în prima linie posedă capacitatea practică necesară pentru a primi încă 5.000 de soldați.

România și Polonia au infrastructura necesară pentru a primi un număr mai mare de militari, necesitând doar câteva ajustări de mică amploare. Cu toate acestea, situația în țările baltice este diferită, unde spațiul disponibil este mai restrâns, ceea ce ar impune probabil efectuarea unor lucrări de planificare și construcție suplimentare, după cum ea a declarat.

„în țările baltice, spațiul este mai limitat și ar fi probabil necesare unele lucrări suplimentare de planificare și construcție”

Deși anunțul președintelui american Donald Trump a fost făcut, situația pe teren rămâne neschimbată.
Un oficial guvernamental cu rang înalt din apărare, provenind dintr-una dintre țările situate pe marginea estică a NATO, a informat că:

„Până azi, nu am primit nicio notificare din partea americanilor privind intenția lor de a-și schimba dispozitivul militar”

.
Această declarație sugerează că, până în prezent, Statele Unite ale Americii nu și-au modificat planurile privind desfășurarea trupelor în regiune.

Decizia de relocare a trupelor ar putea întâmpina rezistență și din partea realităților politice interne ale administrației americane, a mai spus Kavanagh, care a îndemnat în mod repetat Europa să-și intensifice eforturile pentru a-și asigura propria securitate.

„Schimbarea de accent a forțelor spre est nu se aliniază cu perspectiva administrației Trump… și cu cerința ca Europa să devină mai autonomă în ceea ce privește apărarea convențională”,

a declarat ea.

Decizia lui Donald Trump privind retragerea trupelor americane din Germania a generat o serie de scenarii printre aliații SUA din NATO, care anticipează că Trump ar putea decide retragerea și mai multor trupe americane din Europa.
O serie de posibile evoluții au fost deja evocate în discuțiile purtate de reprezentanții NATO.

O decizie recentă a președintelui Donald Trump de a diminua numărul de militari americani staționați în Europa a ridicat întrebări cu privire la motivația din spatele acestei mișcări.
Retragerea anunțată a Donald Trump privind efectivele militare americane din Germania a fost un subiect de interes, însă nu a generat o stare de panică în capitalele Uniunii Europene.