Românii ies pentru OUG 13; Regele Mihai I moare; Simona Halep #1 WTA

MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.

2017 a reprezentat un an marcat de trei evenimente distincte, dar de o importanță majoră pentru România: mobilizări de amploare în stradă împotriva OUG 13, care au condus la retragerea ordonanței și au devenit una dintre cele mai mari proteste post-1989; decesul și ceremonile funebre ale Regelui Mihai I, care au readus în atenție figura ultimului monarh al țării; și promovarea Simonei Halep la primul loc mondial WTA, o premieră în istoria tenisului românesc.

MEDIAFAX a raportat că anul 2017 a fost marcat de numeroase evenimente, iar jurnaliștii au fost nevoiți să le prezinte în detaliu pentru a oferi cititorilor o imagine completă. În plus, MEDIAFAX a continuat să fie citat, de exemplu, de anumite ziare naționale în raportarea funeraliilor Regelui Mihai, într-un context în care mediul online era principala sursă de informare a publicului.

Citește șiTest: miniștrii propuși de Niculescu audiați astăzi în Parlament

OUG 13 și manifestările din ianuarie‑februarie 2017

În prima parte a anului 2017, România se aflau în mijlocul unei tensiuni politice intense. Alegerile parlamentare din decembrie 2016 au fost victoriate de PSD, iar guvernul nou format era condus de Sorin Grindeanu. În cadrul acestui cabinet, Florin Iordache deținea funcția de ministru al Justiției, în timp ce Liviu Dragnea ocupa poziția de președinte al partidului.

OUG 13 a fost promulgat de Guvern în seara zilei de 31 ianuarie, printr-o procedură de urgență, modificând diverse dispoziții din Codul penal și Codul de procedură penală. Una dintre cele mai discutate schimbări afectează infracțiunea de abuz în serviciu, unde, printre alte prevederi, se stabilește un prag de 200.000 lei pentru paguba materială.

Modul în care ordonanța a fost acceptată a intensificat reacțiile. OUG 13 a fost aprobată în seară și a fost publicată rapid în Monitorul Oficial, iar modificările erau programate să intre în vigoare la 10 zile după aceea.

Jurnaliștii MEDIAFAX au urmărit desfășurările chiar în noaptea în care a fost adoptată ordonanța și au raportat despre publicarea acesteia în Monitorul Oficial, precum și despre declarațiile ministrului Justiției, Florin Iordache.

„Întrebat dacă se poate înţelege că în cazul în care favorizează un infractor prin emiterea de acte normative faptele vor fi dezincriminate, ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a declarat: ≪Actele..Este preluat acest articol de la conflictul de interese. Dacă vă uitaţi la conflictul de interese, alineatul 3 a fost preluat şi aici. Altă întrebare≫”, a scris MEDIAFAX în noaptea de 31 ianuarie spre 1 februarie 2017.

În acea noapte, protestele au izbucnit în București. Participanții au rămas în Piața Victoriei până în zorii dimineață, iar MEDIAFAX a oferit transmisiune în direct a intensității evenimentului.

„Cei peste 10.000 de oameni care au participat, în noaptea dinspre marţi spre miercuri, la protestul din faţa Guvernului faţă de proiectele adoptate de Executiv privind graţierea şi modificarea Codurilor penale au părăsit, la momentul transmiterii ştirii, Piaţa Victoriei. Manifestaţia a durat peste patru ore, aproximativ 10.000 de oameni participând la protest, au declarat surse oficiale pentru MEDIAFAX”, au scris jurnaliștii agenției la aproape ora 4:00 dimineața.

În zilele care au urmat, mișcările de protest s-au intensificat considerabil. La Piața Victoriei, inițial zeci de mii de participanți au ocupat spațiul, iar ulterior numărul a crescut la sute de mii, în timp ce demonstrații masive s-au desfășurat în principalele orașe ale națiunii. MEDIAFAX a raportat din București, Iași, Timișoara și din alte centre semnificative.

30.000 de participanți s-au adunat în Iași, anunță corespondentul MEDIAFAX. După un marș de aproape o oră pe străzile din centrul orașului, grupul s-a întors la Piața Unirii, marcând cea mai mare manifestație de la decembrie 1989. 20.000 de tineri s-au reunit, duminică seara, în Piața Victoriei, solicitând demisia Guvernului. Printre prezența din centrul orașului se numără Nicolae Robu, primarul Timișoarei, care a traversat mulțimea. Oamenii cereră demisia Guvernului și strigă:

«Nu plecăm»

«Ruşine, ruşine să vă fie»

Peste 250.000 de persoane aprind lanternele telefoanelor mobile, in timpul unui protest fata de proiectele adoptate de Executiv privind gratierea si modificarea Codurilor penale, in Piata Victoriei din Bucuresti, duminica, 5 februarie 2017. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

Protestele au depășit granițele țării. Sute de români au ieșit în stradă la Bruxelles, Paris, Londra, Roma, Copenhaga, în Austria și Atena, precum și în mai multe orașe din Statele Unite, iar MEDIAFAX a relatat și despre manifestațiile din diaspora.

În ochii manifestanților, obiectivul nu se limita la simpla revizuire a Codului penal. OUG 13 era percepută ca o amenințare la adresa luptei împotriva corupției și a dosarelor aferente, în timp ce autoritățile guvernamentale susțineau că schimbările erau indispensabile pentru alinierea legislației la hotărâri ale Curții Constituționale și pentru soluționarea unor defecte din sistemul penitenciar.

Extinderea manifestațiilor a captat și atenția mass-mediei globale. MEDIAFAX a colectat și condensat informații din surse străine, printre ele The Washington Post, care a caracterizat adoptarea ordonanței ca

„o lovitură pentru efortul de ani de zile împotriva corupţiei”

.

OUG 13 a fost retras.

Manifestările au evoluat spre o intensitate tot mai mare. Presiunea exercitată de pe stradă, răspunsurile instituțiilor și amploarea protestelor au forțat Guvernul să își ajusteze poziția.

În data de 4 februarie 2017, Sorin Grindeanu a declarat că guvernul va adopta o ordinanță pentru a abroga OUG 13.

„Nu doresc să dezbinăm România”

Premierul a declarat în acel moment, anunțând convocarea unei ședințe extraordinare a Guvernului pentru a retrage ordonanța.

Într-o zi ulterioară, pe 5 februarie, Guvernul a promulgat OUG 14, prin care OUG 13 a fost anulată. MEDIAFAX a transmis, în timp real, detaliile privind adoptarea și publicarea noii ordonanțe și a precizat, de asemenea, că stenogramele sesiunilor guvernamentale din 31 ianuarie 2017 și 18 mai 2016 au fost declasificate la cererea agenției.

„Guvernul a aprobat, duminică, abrogarea OUG 13/2017 privind modificarea codurilor penale şi a declasificat stenogramele şedinţelor de Guvern din 31 ianuarie 2017 şi din 18 mai 2016, anul trecut fiind modificate Codurile penale tot prin ordonanţă de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă de abrogare a OUG 13/2007 privind modificarea Codurilor penale a fost publicată duminică în Monitorul Oficial”, a relatat MEDIAFAX pe 5 februarie 2017.

ordonanței a fost abrogată, dar aceasta nu a încheiat imediat protestele. Pentru o parte dintre protestatari, scopul s-a extins, concentrându-se pe responsabilitatea politică, pe legătura dintre Guvern și societate și pe independența justiției.

Parlamentul a respins ulterior OUG 13, în timp ce Curtea Constituțională a evaluat diverse aspecte juridice referitoare la ordonanță și la abrogarea acesteia.

În anul 2017, protestele au continuat să fie un eveniment semnificativ, demonstrând abilitatea societății civile de a se organiza rapid în jurul unei chestiuni comune și de a transforma Piața Victoriei într-una dintre principală locație de manifestare civică din România.

Decembrie 2017 – Se marchează sfârșitul unei epoci marcante în istoria românilor, când Regele Mihai I își încheie viața.

La finalul acelui an, țara României se pregătea să experimenteze un eveniment complet diferit. Regele Mihai I a pierdut viața pe 5 decembrie 2017, la vârsta de 96 de ani, în reședința sa din Elveția.

MEDIAFAX a comunicat decesul și a difuzat mesajul Familiei Regale, însoțit de o biografie detaliată a fostului monarh, care acoperă atât domnia lui Mihai I, cât și anii petrecuți în exil după abdicarea din 1947.

Presa internațională a lăsat spații largi pentru comemorarea morții ultimului rege al României. MEDIAFAX a monitorizat reacțiile din presa străină și le-a condensat pentru publicul român.

„România: fostul rege care a ajutat la înlăturarea nazismului, a decedat la vârsta de 96 de ani. În anul 1944, când România era aliată cu Germania nazistă, Regele Mihai a reuşit oprirea dictaturii mareşalului Antonescu şi a adus naţiunea sa de partea aliaţilor”, a scris la acel moment publicaţia Times of Israel”, potrivit MEDIAFAX.

Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, participa la slujba religioasa organizata in memoria Majestatii Sale Regele Mihai I, in fata Palatului Regal din Bucuresti, sambata 16 decembrie 2017. Majestatea Sa Defuncta Regele Mihai I va fi inmormantat la Curtea de Arges, in Noua Catedrala Arhiepiscopala si Regala, necropola regilor Romanei. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

Mihai I fusese rege al României în două perioade: între 1927 și 1930, când a urcat pe tron fiind copil, prin Regență, și apoi între 1940 și 1947, când a devenit unul dintre personajele centrale ale istoriei României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și al începutului instaurării regimului comunist.

Mihai a fost forțat să abdică pe 30 decembrie 1947, după care a plecat în exil. După căderea comunismului, el s-a întors în mod definitiv în România, iar relația sa cu statul român s-a normalizat treptat începând din 1989.

Moartea sa a generat o reacție publică de amploare. Guvernul a stabilit trei zile de doliu național, în datele 14, 15 și 16 decembrie 2017, iar politicienii și instituțiile statului au transmis mesaje de condoleanțe.

MEDIAFAX a monitorizat răspunsurile din sfera politică și cea socială, printre acestea fiind și comunicatul președintelui Senatului din acea perioadă, Călin Popescu Tăriceanu.

„Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, marţi, într-o postare pe Facebook, că Regele Mihai rămâne un simbol al patriotismului, al dragostei faţă de ţară şi popor, adăugând că l-a cunoscut personal şi i-a simţit căldura, grija şi dragostea pentru ţara şi poporul român”, a relatat MEDIAFAX la acel moment.

Toate detaliile generale referitoare la decesul Regelui, programul ceremoniei funebre și discursul său istoric susținut în Parlamentul României, publicate inițial de MEDIAFAX, au fost de asemenea preluate de ziarul Jurnal Bihorean în ediția de 6 decembrie 2017.

“Guvernul va aproba o hotărâre

În perioada de doliu, MEDIAFAX a difuzat detalii utile privind programul ceremoniei de înmormântare și locurile unde românii ar putea să-i ofere un ultim omagiu.

În data de 13 decembrie 2017, sicriul Regelui Mihai a sosit în România pe aripile unei aeronave din Forțele Aeriene Române. Cortegiul a plecat din Otopeni și s-a îndreptat către Castelul Peleș din Sinaia.

Regelui Mihai a fost transportat către Palatul Regal din București, care funcționează în prezent ca Muzeu Național de Artă al României, unde cetățenii români au avut ocazia să-i ofere un ultim tributoare. Mii de persoane s-au aliniat în file pentru a vizita catafalcul regelui.

Pe 16 decembrie 2017 au avut loc funeraliile. Sicriul a fost depus la Palatul Regal, iar apoi cortegiul funerar a traversat Bucureștiul. La ceremonie au participat membri ai Familiei Regale, militari și reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române, iar funeraliile au avut caracter oficial și militar.

Oamenii așteaptă să ofere omagii la Palatul Regal, unde este depus sicriul cu trupul neinsufletit al Regelui Mihai I, joi, 14 decembrie 2017. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.

După ceremonia din București, sicriul a călătorit cu Trenul Regal către Curtea de Argeș.

În această scenă, <

„Un alt bărbat, Dumitrescu Gheorghe, venit din Râmnicu Vâlcea, a adus steagul României. ≪E un moment istoric, a fost regele nostru. E un moment de tristeţe fiindcă pe timpul nostru la şcoală nu ştiam adevărul, şi la ora actuală se dezinformează mult. Nu contează vremea rea, ne despărţim de rege, a fost un om cinstit, curat, cu dragoste de ţară≫, a afirmat acesta”, a relatat MEDIAFAX.

Cortegiul a mers spre Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală, unde Regele Mihai a fost înmormântat în necropola regală.

Încheierea vieții Mihai I a simbolizat închiderea unui capitol din istoria monarhiei române, fiind singurul șef de stat român care a fost direct implicat în evenimentele celui de-Al Doilea Război Mondial și în schimbarea regimului politic în perioada 1944-1947.

În ziua de sâmbătă, 16 decembrie 2017, în Piața Palatului Regal din București, militarii din regimentul 30 Garda “Mihai Viteazul” transportau pe umeri sicriul ce conținea trupul neînsuflețit al Majestății Sale Defuncte, Regele Mihai I. În Curtea de Argeș, la Noua Catedră Arhiepiscopală și Regală, necropola regilor României, se va desfășura înmormântarea Majestății Sale Defuncte, Regele Mihai I. Fotografie: ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX.

Simona Halep ocupă poziția de lider mondial în clasamentul WTA.

2017, România a trăit un eveniment de istorie sportivă, când Simona Halep a atins poziția de numărul unu mondial în tenisul feminin.

Simona Halep a menținut poziții în topul mondial al tenisului de mai bine de o lună. În ianuarie 2014 a intrat în Top 10 și, la finalul anilor 2014 și 2015, a ajuns în Top 3. În anul 2017, pentru prima dată din carieră, a atins poziția de lider mondial.

În data de 7 octombrie 2017, la turneul China Open desfășurat în Beijing, Simona Halep a întâlnit în semifinală pe Jelena Ostapenko, adversara care o învinsese cu câteva luni înainte în finala de la Roland Garros. Halep a triumfat cu scorul de 6-2, 6-4, obținând astfel, din punct de vedere matematic, poziția de primul clasat mondial.

MEDIAFAX a documentat instantaneu evenimentul și a înregistrat reacția Simonei Halep.

„Este uimitor că sunt numărul 1 mondial. Mulţumesc pentru sprijinul din această săptămână, mulţumesc China. Am avut meciuri incredibile, am reuşit s-o înving pe Maria Sharapova. Vreau să mulţumesc familiei, staff-ului meu. E ziua mea specială. E foarte multă emoţie în acest moment, mulţumesc Andrei (n.red. Andrei Pavel). Vă aştept şi mâine, turneul nu este încheiat încă”, a declarat Simona Halep la finalul partidei cu Ostapenko”, a scris MEDIAFAX. 

Halep a apelat la tatăl ei la scurt timp după ce a scris istorie, pentru a-i împărtăși bucuria, iar amândoi s-au simțit copleșiți de emoție.

„Am vorbit foarte puţin cu Simona. Mi-a zis: ≪Tată, am reuşit!≫ Apoi am izbucnit în lacrimi, eu mai mult, şi am zis că vorbim mai târziu. Am avut încredere totală în ea. De asta am investit tot. Primul telefon l-am primit de la Gică Hagi. Mi-a urat să ne ajute Dumnezeu să rămânem cât mai mult timp în top 10. Singurul lucru important e să nu iubeşti banii. Dacă iubeşti banii, ei te întorc din drum. Ne-am gândit doar la performanţă.”, a declarat Stere Halep la acel moment, potrivit MEDIAFAX.

Simona Halep în Beijing, 2017. Fotografia provine de la Anadolu Agency/HEPTA via Mediafax Foto.

După ce a prezentat performanța, Halep a continuat să explice momentele dificile care au precedat rezultatul, menționând în special finala pierdută la Roland Garros și înfrângerea la US Open.

„Cel mai greu moment a fost în finala de la Roland Garros, pentru că atunci am avut prima şansă de a deveni numărul unu, dar şi de a câştiga un turneu de Mare Şlem. (…) După meciul de la US Open, Darren mi-a spus că am avut un serviciu de rahat şi de aceea am pierdut cu Şarapova. Şi am zis ≪OK, dacă acesta este singurul lucru pe care trebuie să-l îmbunătăţesc ca să o înving, atunci voi lucra şi mai mult≫”, mărturisea Halep, într-un interviu preluat de MEDIAFAX.

Prin această realizare, Halep a devenit prima femeie româncă care a ajuns pe primul loc mondial în tenis și a 25-a jucătoare din istoria clasamentului WTA care a ocupat această poziție.

Chiar și după ce a înregistrat o înfrângere în finala Beijingului, în fața Carolinei Garcia, acest fapt nu a modificat performanța istorică obținută în semifinală.

2017, anul în care MEDIAFAX a ocupat poziția centrală în istorie.

În 2017, România a fost definită de trei evenimente distincte: manifestațiile împotriva OUG 13, decesul Regelui Mihai și performanța remarcabilă a Simonei Halep. Fiecare dintre aceste momente, cu natura lor unică, a modelat anul respectiv.

MEDIAFAX consideră că cele trei au avut aceeași sarcină: furnizarea rapidă a informațiilor, direct din epicentrul evenimentelor, incluzând declarații, reacții și relatări din locul acțiunii.

De la cronicarul prezent în Piața Victoriei, la jurnaliștii din principalele orașe ale țării și în comunitatea în străinătate, până la cei care au urmărit ceremonia de doliu a Regelui Mihai și ulterior evenimentul deosebit al Simonei Halep, agenția a înregistrat un an în care România a experimentat proteste, doliu și mândrie.

MEDIAFAX nu s-a limitat doar la a relata istoria recentă; a fost prezent în momentul în care se desfășoară evenimentele.

35 de ani înseamnă mii de zile dedicate știrilor de ultimă oră, milioane de informații transmise și o arhivă care, prin intermediul rapoartelor, evidențiază evoluția României.

Acest fapt indică 35 de ani în care MEDIAFAX a fost prezent.

În inima evenimentelor. În inima istoriei.