Românii se simt mai în siguranță cu NATO și SUA, nu cu Rusia

Cele mai recente rezultate ale Barometrului Securității Naționale, elaborate de INSCOP Research, scot în evidență o tendință evidentă a populației românești de a se sprijini pe partenerii săi occidentali pentru securitate.
Încrederea cetățenilor români este concentrată în principal asupra a două entități:
pe de o parte, NATO și Statele Unite ale Americii sunt considerate drept principalele forțe de apărare pe care România se poate baza.
Pe de altă parte, poziția Rusiei și Ucrainei în rândul populației românești este una nefavorabilă,

• cu 55.8% dintre cei chestionați care declară că au foarte multă și destul de multă încredere în Statele Unite ale Americii,
• în timp ce Rusia a înregistrat un procent de doar 12,6%.

Acest sondaj reflectă percepția generală a românilor cu privire la securitatea națională și partenerii internaționali cheie.

Siguranța națională este văzută de români ca fiind strâns legată de NATO și de parteneriatele internaționale. Cercetarea Barometrului Securității Naționale efectuată de INSCOP Research la cererea Strategic Thinking Group arată că aproape patruzeci de procente dintre cei chestionați, adică 38,3%, se bazează în primul rând pe alianța pentru apărare în fața unui posibil atac, mecanismul de apărare colectivă fiind prevăzut la Articolului 5.

Citește șiȘeful Anthropic ar urma să ia cina alături de Donald Trump, după luni întregi de conflicte cu Guvernul SUA

Doar o mică parte dintre cei chestionați consideră că Armata României ar fi principalul factor de protecție, cu un procent de 19,6%.
27,6% dintre participanți au indicat parteneriatele strategice bilaterale drept o sursă de încredere.
În ceea ce privește Uniunea Europeană, doar 8,6% dintre respondenți au menționat-o ca fiind capabilă să ofere protecție militară, ceea ce reflectă o încredere relativ scăzută în această entitate.

Statele Unite ale Americii sunt văzute în fruntea clasamentului în ceea ce privește încrederea populației românești, cu o poziție dominantă și netă.

Statele Unite se află în fruntea listei de încredere, cu 55,8% dintre români declarând că au o încredere mare și foarte mare în această țară.
Marea Britanie ocupă locul secund, cu 46,8%, fiind urmată de Franța cu 41,9%, Germania cu 41,7% și Polonia cu 41,6%.

În ceea ce privește încrederea, Rusia se situează la un nivel extrem de scăzut, cu numai 12,6%, fiind urmată de Ucraina cu 16,8% și de Ungaria cu 20,1%.
Aceste statistici oglindesc tensiunile geopolitice existente în regiune, precum și percepțiile distincte referitoare la actorii care sunt implicați în aceste dinamici.

În ceea ce privește încrederea, Republica Moldova se află pe poziția a doua, cu 29,9%, fiind urmată îndeaproape de Bulgaria, cu 29,2%, Turcia, cu 28,6%, și Serbia, care se situează pe ultimul loc dintre cele patru țări menționate, cu 21,2%. Aceste valori plasează țările respective într-o zonă mediană în ceea ce privește încrederea.

Un aspect interesant este acela că SUA se bucură de o încredere mai mare în rândul celor care votează pentru PSD și AUR, precum și al persoanelor cu vârsta peste 60 de ani. Pe de altă parte, cei care votează pentru PNL și USR, tinerii și persoanele cu studii superioare au tendința de a avea mai multă încredere în țările din Vestul Europei, cum ar fi Marea Britanie, Franța și Germania.

Încrederea în sprijinul solidar al NATO persistă în continuare la un nivel ridicat, potrivit percepției publice.

O majoritate covârșitoare a celor chestionați, 75,6%, are încrederea că SUA vor respecta prevederile Articolului 5 din cadrul NATO, în scenariul unui atac îndreptat împotriva României. De asemenea, Germania este văzută ca un aliat de încredere de către 69,4% dintre respondenți, în timp ce Franța se bucură de încrederea a 69,3% dintre aceștia. Pe lista aliaților de încredere urmează Marea Britanie, cu 63,9%, și Polonia, cu 61,7%.

Percepția predictibilității Ungariei este una scăzută, doar 40,6% dintre cei chestionați fiind de părere că aceasta și-ar respecta angajamentele față de alianță.

Opiniile variază în funcție de caracteristicile celor chestionați. De pildă, electorii PNL și USR, persoanele de sex masculin, adolescenții și adulții tineri și cei cu pregătire academică superioară sunt mai înclinați să aibă o încredere sporită în îndeplinirea obligațiilor asumate de națiunile occidentale. Pe de altă parte, SUA se bucură de o încredere mai mare în rândul electorilor PSD și AUR.

Rezultatele sondajului evidențiază anumite contradicții. Rusia ocupă poziția cea mai de jos în ceea ce privește încrederea, însă sunt grupuri – cum ar fi cei care votează pentru AUR, persoanele cu vârsta sub 30 de ani și angajații din sectorul privat – care demonstrează o încredere superioară mediei în această țară.

În ceea ce privește încrederea în Ucraina, aceasta se situează la un nivel relativ modest, de 16,8%, având în vedere contextul conflictului în care este implicată.
În rândul tinerilor și al persoanelor cu studii superioare din mediul urban, percepția asupra Ucrainei tinde să fie mai pozitivă.

Nu au fost găsite date pentru a fi reanalizate.

Studiul a avut loc în două etape, 23–27 februarie și 3–13 martie 2026, fiecare etapă incluzând un eșantion de 1.100 de persoane. Informațiile au fost strânse prin interviuri telefonice (metoda CATI), eșantioanele fiind reprezentative pentru populația adultă din România care nu trăiește în instituții.

Nu sunt disponibile declarații directe

cu privire la metodologia folosită. Rezultatele cercetării au o marjă de eroare de ±2,9% și un nivel de încredere de 95%.