Milioane de critici ruși ai Kremlinului se află într-o dilema, deoarece nu știu dacă să boicoteze alegerile legislative desfășurate în timpul războiului, unde câștigătorul evident este Rusia Unită (RU), sau să participe la vot pentru a-și manifesta deschis nemulțumirea și a susține orice alt candidat, în speranța de a reduce voturile partidului Kremlinului, anunță agenția spaniolă EFE, citată de Agerpres.
„Ce să facem?”, se întreabă mulţi ruşi, în contextul în care cele cinci partide cu reprezentare parlamentară susţin liniile generale ale politicii preşedintelui Vladimir Putin, iar singura formaţiune pacifistă, Iabloko, abia poate să prezinte câţiva candidaţi.
În același timp, susţinătorii opoziţiei consideră
Citește șiCe se va întâmpla cu procurorii-șefi din țară ale căror funcții vor fi desființate prin comasare. Explicațiile ministrului Justiției
Boicotul constituie un dar adresat Kremlin.
Figuri ale opoziţiei, inclusiv Garry Kasparov, consideră că participarea la „farsa” electorală a Kremlinului este inutilă, motiv pentru care fac apel la boicot, la fel ca în alegerile dinainte de declanșarea războiului, cum ar fi prezidențialele din 2018 sau referendumul constituțional din 2020.
Mulți ruși au ales această variantă în ultimii ani, inclusiv la alegerile prezidențiale din 2024, având în vedere participarea scăzută, în special în marile orașe.
În schimb, cei care se opun, ca popularul jurnalist Dmitri Kolezev, consideră că boicotul „este un cadou pentru Kremlin” deoarece cu cât votează mai puţină lume, cu atât va fi mai uşor să se manipuleze rezultatele.
Conform Kremlinului, se consideră că implicarea în votul a celor care îl critică ar trebui să fie redusă, deoarece angajații din administrație – militari, funcționari, lucrători ai companiilor de stat, profesori și personal medical – votează intotdeauna.
Conform sondajelor independente, hotărârea Curții Supreme de a scoate Iabloko din buletinul de vot a dus la o creștere a proporției cetățenilor ruși care intenționează să boicoteze alegerea.
Ora 12 este fixă.
O altă posibilitate prezentată de opoziție, printre care și partidul în exil Rusia Paşnică, constă în a se deplasa duminică la ora 12:00 la secțiile de vot, pentru a manifesta un protest tăcut împotriva Kremlinului.
În cadrul alegerilor prezidențiale din 2024, mii de ruși au participat deja la inițiativa „Amiază fără Putin”, deși ulterior nu toți și-au exercitat dreptul de vot.
O participantă la această acţiune a comentat pentru EFE:
„Am anulat buletinul. Am pus câte un X în toate căsuţele”
În alegerile legislative din 2021, aproape 3% din buletine au fost anulate ca urmare a acestui motiv.
Cu toate acestea, criticii săi susțin că această strategie ridică pragul pe care partidele minoritare trebuie să îl depășească pentru a intra în Duma, iar astfel RU beneficiază.
Partidul Iabloko, exclus de Curtea Supremă, a cerut susținătorilor să renunțe la buletinul de vot cu listele de partide în toate circumscripţiile în care nu există candidaţi ai formaţiunii liberale.
Votul inteligent
„Dacă autorităţile sunt atât de puţin dornice să ne vadă la urne, atunci trebuie să mergem să votăm”
Maxim Kaţ, activistul și comentatorul politic cel mai cunoscut printre tinerii ruşi, a spus acest mesaj pe canalul său de YouTube.
În ciuda faptului că anterior avea o postură critică, Kaţ susține în prezent conceptul de „vot inteligent”, o mișcare inițiată de fostul lider al opoziției, Aleksei Navalnîi, pe care o perpetuează acum soția sa, Iulia. Ideea presupune alege pe oricine, cu excepția partidelor din Rusia Unită, însă candidații care promovează pacea vor primi în mod constant prioritate.
Fanii acestei alternative consideră că, în cazul în care Kremlin’s party nu reușește să obțină majoritatea, cetățenii ruși ar putea să renunțe la temerile lor, iar clasele superioare ar începe să solicite transformări pentru a încetini conflictul, care le afectează pe toți rușii cu sume considerabile de bani.
Dmitri Kolezev spune că această situație a avut loc în perioade anterioare în regimuri autoritare precum Polonia, Brazilia sau Chile, însă el recunoaște că, în cazul Venezuelei, autoritățile au instituit un alt parlament paralel.
Totuşi, există și opinii care subliniază că, pe lângă Iabloko, toate partidele cu prezență parlamentară susțin războiul, astfel încât votul pentru candidații lor equivalează cu susținerea continuării conflictului.
Iabloko susține că alegerea candidaților lor reprezintă
„singura cale de a fi onest cu tine însuți”
, în contrast cu votul inteligent, care
„ar însemna să susții continuarea războiului și a represiunii”
.
Kolezev a afirmat că, în 2024, numeroși opozanți au sprijinit candidatura prezidențială a liberalului Vladislav Davankov („Oameni Noi”), însă ulterior acesta i-a dezamăgit prin susținerea publică a războiului.
Motivul a determinat Kaţ să lanseze un portal online care evaluează fiecare candidat la 450 de locuri din Duma de Stat și, înainte ca secțiunile de vot să se deschidă, să sugereze cetățenilor ruși opțiunile de vot și excluderile. Astfel, conflictul dintre pragmatism și principiul moral va stabili, în contextul opoziției la război, cine reușește să ocupe un loc de deputat.
COMENTARII / 0