„S-a creat un dâmb”. Ministrul Mediului explică de ce scufundarea barjelor nu a dus la creșterea apelor Dunării la centrala de la Cernavodă

Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a afirmat, luni seară, la Euronews, că nu mai este valabilă estimarea de duminică potrivit căreia centrala de la...

Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a afirmat, luni seară, la Euronews, că nu mai este valabilă estimarea de duminică potrivit căreia centrala de la Cernavodă poate funcţiona nouă zile după lucrările de creştere a debitului Dunării. Buzoianu a invocat un pronostic „mult mai sumbru”.

„Da, estimarea este revizuită, pentru că, în faţa unor fenomene extreme, putem să dăm soluţii, dar când vorbim de 60 de km de apă de parcurs, evident că pot să apară inclusiv obstacole noi, pentru că asta este ceea ce s-a întâmplat în cazul Dunării zilele acestea”, a explicat Diana Buzoianu, citată de News.ro.

Citește șiAscensoarele vor putea fi verificate mai repede în situații de criză. Ce prevede hotărârea adoptată de Guvern

„Suntem într-un pronostic mult mai sumbru”

Conform acestei surse, prin scăderea a patru barje și demolarea stâncii, s-a reușit să se ridice nivelul apei cu 8 cm în prima zi, însă luni nivelul a scăzut din nou cu 5 cm.

Doar că acea apă, transportând aluviuni și generând anumite curenţi pe care nu reușeam să îi controlăm sau să îi analizăm (…) a provocat apariția unui obstacol, un dâmb, care, în esență, a redirecționat debitul de apă, apa care fusese dislocată, iar astfel nu a ajuns direct pe canalul destinat Cernavodă. În consecință, astăzi suntem într-un pronostic mult mai sumbru decât eram ieri.

a precizat ministrul interimar al Mediului.

Nivelul apei a scăzut din nou la Cernavodă: „Prognoza nu este foarte optimistă”. Ce soluție mai au autoritățile

Actualitate

În Cernavodă, nivelul apei a scăzut din nou.

„Prognoza nu este foarte optimistă”.

Ce alte măsuri pot lua autoritățile?

Ungaria spune că nivelul Dunării a crescut și că va reporni o turbină a centralei nucleare de la Paks. Avertismentul premierului Peter Magyar

Actualitate

Ultima speranță pentru centrala de la Cernavodă constă în Dragarea Dunării.

Ea a precizat că operațiunile de dragare se desfășoară în continuare.

În acest interval se desfășoară lucrări de dragare, iar odată ce ploile vor reveni și debitul se va restabili, aceste operațiuni vor facilita, în cazul în care am avea o oprire a Unității 2, reluarea acesteia într-un timp mult mai scurt.

„Sigur, în aceste momente au loc lucrări de dragare, care, oricum, şi în momentul în care vor reveni ploile şi va reveni debitul vor ajuta ca în cazul în care, să spunem, am avea o oprire a Unităţii 2, totuşi se poate să revină, să repornească această unitate într-un termen mult mai rapid”

Buzoianu.

Întrebată cât mai poate funcţiona Unitatea 2 de la Cernavădă, Buzoianu a afirmat: „Depinde foarte mult şi de lucrările care se fac de dragare (…) Deci este aproape imposibil de gestionat. Noi am făcut tot posibilul, dacă vă amintiţi săptămâna trecută comunicatul era că este posibil ca de joia trecută să fie oprită Unitatea 2. Am reuşit să câştigăm atâtea zile prin lucrările care au fost făcute. Fiecare zi câştigată este o zi în plus, dar, repet, (…) suntem într-un scenariu mai pesimist decât acum două zile”.

Administraţia Naţională „Apele Române” a anunțat, în ziua de luni, că nivelul apei Dunării la Cernavodă scade într-un mod mai intens decât se anticipase până în prezent, iar în marţi se prevede continuarea operațiunilor de dragaj.

Marți, operaţiunile de dragaj efectuate de AFDJ vor continua în regiunea din aval a braţului Bala și în zona pragurilor care influenţează scurgerea apelor. În seara de luni, Administraţia Naţională Apele Române a declarat că nivelul Dunării la Cernavodă se află într‑o scădere mai accentuată decât estimările anterioare.

Conform sursei menționate, nivelul de bază al apei din regiunea Cernavodă, suficient pentru a susține activitatea Centralei, este de -230 cm.

Dragare s-a manifestat pe două secțiuni ale fluviului

Luni, Guvernul a hotărât să aloce fonduri din Fondul de rezervă pentru a întări bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

Capitalul de 5,1 milioane de lei va fi alocat strict pentru operațiuni de dragaj, adică aprofundarea albiei fluviului, în două regiuni critice.

  • Punctul critic Cochirleni (km fluvial 309-304): 2,55 milioane lei pentru extragerea a aproximativ 50.000 de metri cubi de material.
  • Punctul critic Caragheorghe-Turcescu (km fluvial 345-342): 2,55 milioane lei pentru dragarea a încă 50.000 de metri cubi.

„Alocarea de astăzi reprezintă o completare a finanţării de 7 milioane de lei aprobată în şedinţa din 31 iulie 2026 pentru intervenţia de redistribuire a debitelor la bifurcaţia Bala-Dunărea Veche, prin amplasarea etapizată a unor barje metalice”, a precizat Guvernul.

Experții din Apele Române au declarat că fluxul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, va rămâne stabil la 1,400 m³/s până pe 17 august. Ei au menționat, de asemenea, că după perioada 24-26 august ar putea apărea creșteri semnificative ale debitului, ceea ce ar putea determina ieșirea din zona critică actuală, caracterizată de debite istorice minime.

ANAR evidențiază că modificările climatice vor influența regimul hidrologic al Dunării la intrarea în țară, în zona Baziaș, în principal prin diminuarea debitului mediu anual și prin sporirea frecvenței și a duratei intervalelor cu debit sub 2.500-2.000 m³/s.

COMENTARII / 0