„Să ne respecte valorile cei care vin” – mesaj despre migrație de la singurele femei care conduc guverne în Europa

Nimeni nu poate nega efectele negative ale imigrației ilegale asupra societăților noastre: creșterea ratei infracționalității, presiunea tot mai mare asupra serviciilor publice și erodarea încrederii publice

Euronews și Euractiv raportează că prim‑ministerul italian Giorgia Meloni și liderul danez Mette Frederiksen

Citește șiRegele Belgiei respinge demisia premierului, menține guvernul în funcție

• „Amândouă suntem mândre de moștenirea culturală creștină a Europei și dorim să o protejăm. Ne așteptăm ca cei care vin în țările noastre și aleg să își facă un cămin în Europa să ne respecte valorile și să nu încerce să ne impună moduri de viață pe care nu le împărtășim”, spun cele două politiciene.

Meloni și Frederiksen au evidențiat într-o comunicare lansată luni pe paginile lor de pe rețelele sociale că persoanele migratoare trebuie să observe valorile europene și să se adapteze în statele care le primesc.

O declarație lansată simultan în limbile italiană și daneză de către prim‑ministrele ambelor state, oferă o perspectivă politică pe care ambele susțin că trebuie să transcende diferențele ideologice și geografice.

„Știm că mulți oameni sunt nedumeriți de parteneriatul nostru. Una conduce o țară mare din sud. Cealaltă conduce o țară mică din nord. Dar suntem unite în dorința noastră de a avea grijă de Europa”, au spus Meloni și Frederiksen.

Meloni și Frederiksen afirmă că ele constituie singurele femei care dețin poziții de conducere în guverne europene și, în ciuda faptului că provin din medii politice și realități geografice diferite, sunt unite de

„un angajament comun de a apăra Europa”

.

Meloni și Frederiksen au transmis un mesaj puternic în direcția opunerii la migrația ilegală.

„Nu acceptăm

„Nimeni nu poate nega efectele negative ale imigrației ilegale asupra societăților noastre: creșterea ratei infracționalității, presiunea tot mai mare asupra serviciilor publice și erodarea încrederii publice. Este deosebit de grav atunci când migranții ilegali, care nu au dreptul să rămână în țările noastre, comit infracțiuni violente, fac trafic de droguri sau sunt responsabili de acte de violență sexuală”, mai afirmă acestea.

Potrivit celor două, cetățenii obișnuiți au suportat un cost excesiv din cauza migrației necontrolate pentru o perioadă îndelungată. Acestea susțin că o politică mai strictă față de migranții care au comis infracțiuni grave ar asigura o protecție și o securitate sporită pentru comunități.

„Așadar, ce altceva putem face? Trebuie să înființăm centre de repatriere în țări terțe, precum și alte soluții inovatoare în afara Europei. Lucrăm intens la acest lucru”, se afirmă în declarație, într-o referință la centrele de returnare pe care Italia le testează în Albania și care au fost incluse recent într-o lege controversată a UE. „Dar acest lucru nu este suficient”, subliniază cele două șefe de guvern în declarația de luni.

Migranți au fost raportate la Ceuta pe 3 august 2026; FOTO: Europa Press / Abaca Press / Profimedia

Măsuri la nivelul UE în urma crizei din Ceuta

„Respectarea legilor noastre trebuie să meargă mână în mână cu respectarea valorilor europene. Acest lucru se aplică migranților aflați în situație nereglementată, dar și milioanelor de cetățeni străini care trăiesc legal în țările noastre și în întreaga Europă”, adaugă declarația.

Cele două prim-ministre mai spun că problema migrației se reduce, în cele din urmă, la respectarea patrimoniului cultural creștin al Europei și a valorilor comune, despre care ambele afirmă că s-au angajat să le apere.

În urma crizei recente din enclava spaniolă Ceuta, unde zeci de mii de migranți au traversat ilegal granița în doar câteva ore, cele două guverne au emis o declarație comună.

În reacție, Italia și Danemarca au inițiat un proces prin care se cere acțiuni coordonate pentru a combate migrația ilegală, a întări frontierele externe și a aborda așa-numiții „factori de atracție” care determină migranții să se îndrepte spre Europa. 22 de state membre ale UE, printre ele România, s-au înscris în acest demers.

„Nu putem permite ca trecerile masive și necontrolate, instrumentalizarea migrației sau alte amenințări hibride să creeze impresia că este posibil să se intre ilegal în Uniunea Europeană. Și că o intrare ilegală se poate transforma ulterior într-o ședere legală”

Cele 22 de state membre, printr-o scrisoare deschisă, susțin că această poziție nu permite ca fluxurile masive și necontrolate, utilizarea migrației ca instrument sau alte amenințări hibride să sugereze posibilitatea intrării ilegale în Uniunea Europeană și că o astfel de intrare ar putea fi ulterior transformată într-o ședere legală.

Într-o scrisoare adresată președinției irlandeze a UE, aceștia au subliniat acest lucru, într-o notă de urgență, către președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Evenimentele din ultimele zile necesită un răspuns european imediat și coordonat”

O dispută diplomatică a izbucnit între Spania și Italia ca urmare a crizei migranților din Ceuta.

Ceuta, una dintre cele două exclave spaniole situate pe coasta nord-africană, a fost atacată la sfârșitul lunii iulie de un val de zeci de mii de migranți ilegali. Din 72.000 de persoane care au traversat frontieră, singura limită terestră dintre UE și Africa, 70.000 s-au întors în Maroc, conform autorităților din Madrid.

În data de 31 iulie, Italia a decis să suspendă acordurile de liberă circulație cu Spania, ca răspuns la criza existentă. Ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares, a spus:

nu există niciun motiv

pentru menținerea controalelor italiene la frontierile aeriene și maritime cu Spania. El a subliniat că situația migratorie din Ceuta s-a stabilizat și se află sub control.

Guvernul Spaniței, sub conducerea socialistului Pedro Sanchez, a condamnat cu duritate măsura și a promis că va reacționa în același mod. În sâmbătă, autoritățile Spaniei au implementat controale la porturile și aeroporturile pentru pasagerii care sosesc din Italia, iar această măsură va rămâne valabilă până pe 7 septembrie.

Spania și Italia, care fac parte din spațiul Schengen, nu împărtășesc o frontieră terestră comună, de aceea măsurile se aplică la sosirile prin aer și mare.

Antonio Tajani a afirmat că, deși nu ne opusim Spaniei, este esențial să asigurăm securitatea frontierelor, într-un interviu difuzat duminică de La Stampa. În cadrul declarației, a subliniat temeri legate de posibilitatea ca unii migranți să poată avea opinii jihadiste.

„Nu suntem împotriva Spaniei, dar avem datoria să ne protejăm frontierele”

„Ceea ce este de neînțeles și complet inacceptabil este reacția Spaniei”, a adăugat șeful diplomației italiene.