Guvernul pregătește o nouă lege a salarizării care va aduce modificări semnificative pentru sistemul de Justiție și pentru structurile de apărare, ordine publică și securitate națională.
Conform simulărilor efectuate de Ministerul Muncii, majoritatea funcțiilor analizate vor înregistra o creștere a salariilor de bază, însă veniturile brute lunare nu vor evolua uniform în toate situațiile, ca urmare a reformei sporurilor și a efortului de reducere a diferențelor salariale dintre persoanele care ocupă funcții similare.
Se preconizează că reforma salarială va avea la bază conceptul de „muncă de valoare egală, salarizare egală”, care presupune implementarea unei grile unice de salarizare și diminuarea diferențelor apărute în timp între diverse grupe de angajați din sectorul bugetar.
Obiectivul principal este acela de a asigura o remunerare echitabilă pentru activitățile cu valoare similară.
– nicio declarație directă –
Citește șiFlavio Bolsonaro în fața lui Lula da Silva la primul tur al Braziliei
În acest scop, autoritățile propun crearea unei structuri salariale unitare și corectarea inegalităților existente între categoriile de personal bugetar din ultimii ani.
Schimbările salariale viitoare vor fi ghidate de o structură de remunerare unificată, alcătuită din 12 trepte de salarizare și coeficienți de plată raportați la o valoare standard, care urmează să fie utilizată ca reper în reforma din 2027.
Potrivit Ministerului Muncii, sistemul inovator de salarizare are drept scop evaluarea funcțiilor pe criterii precum complexitatea sarcinilor, nivelul de responsabilitate și impactul decizional, facilitând astfel o comparare echitabilă a acestora, indiferent de domeniul ocupațional în care sunt încadrate.
Obiectivul urmărit de Guvern prin reforma salarială este să diminueze inegalitățile de venit dintre posturile similare și să restricționeze cazurile în care salariile sunt major influențate de suplimente sau de norme particulare ale fiecărei instituții.
La salariul de bază, judecătorii înregistrează câștiguri, însă sporurile lor sunt diminuate.
În cadrul analizei efectuate de Ministerul Muncii, a fost supusă atenției o funcție anume, și anume cea de judecător de judecătorie cu o experiență cuprinsă între 5 și 10 ani.
Conform datelor oficiale, 15.448 lei este salariul de bază median prevăzut pentru anul 2026, care se estimează că va ajunge la 15.949 lei în 2027, înregistrând astfel o creștere de aproape 3%.
În ceea ce privește salariul brut lunar median, acesta urmează să se reducă de la 22.307 lei la 20.928 lei, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 6%.
Motivul acestei schimbări îl constituie scăderea importanței sporurilor și includerea treptată a unei componente din acestea în salariul de bază.
În momentul de față, câștigurile brute ale acestei categorii se situează într-un interval cuprins între 19.413 lei și 26.554 lei. Ulterior reformei, se estimează că această arie se va diminua, fiind delimitată de 16.826 lei și 20.793 lei, ceea ce reflectă o scădere a decalajelor dintre salariile curente.
Printre categoriile profesionale care vor fi afectate de diminuarea suplimentelor salariale se numără și grefierii. Modificările legislative îi vor impacta în mod direct pe acești angajați ai sistemului judiciar.
Schimbări salariale sunt anticipate pentru grefierii cu o vechime de 15-20 de ani, unde salariul de bază median urmează să se majoreze de la 8.189 lei la 8.815 lei până în 2027, reprezentând o creștere de circa 8%.
În același timp, venitul brut lunar median înregistrează o tendință descendentă, potrivit informațiilor furnizate de Ministerul Muncii, scăzând de la 13.388 lei la 10.976 lei, ceea ce implică o reducere de aproximativ 18%.
În cadrul acestei inițiative, autoritățile susțin că obiectivul este reducerea ponderii suplimentelor în salariu și uniformizarea veniturilor pentru angajații care ocupă posturi similare.
Scopul urmărit este acela de a diminua impactul sporurilor asupra veniturilor totale și de a crea o bază salarială mai echilibrată pentru persoanele aflate în funcții comparabile.
Creșteri salariale de dimensiuni moderate sunt prevăzute pentru angajații din Poliție.
În domeniul profesional referitor la Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, un exemplu concret este cel al inspectorului cu grad profesional superior, care a fost prezentat în cadrul unei prezentări recente.
Conform datelor oficiale, 8.134 lei este salariul de bază median prevăzut pentru anul 2026, care se estimează că va urca la 8.692 lei în 2027, înregistrând o creștere de aproximativ 7%.
În ceea ce privește categoriile bugetare, se remarcă o evoluție pozitivă, și anume o majorare a venitului brut lunar median cu circa 4%, de la valoarea actuală de 10.429 lei la 10.833 lei.
În paralel, disparitățile dintre salariile curente sunt în scădere. 9.237 lei și 13.824 lei reprezintă acum intervalul de venituri brute pentru această categorie, însă după intrarea în vigoare a reformei, această arie se va restrângea între 10.559 lei și 12.096 lei.
Schimbările aduse de reformă au drept scop diminuarea disparităților de salariu în cadrul sistemului.
Prezentarea efectuată de Ministerul Muncii a scos în evidență o problemă majoră a sistemului actual, și anume aceea că funcții similare sunt remunerate în mod foarte diferit, datorită în principal sporurilor și modificărilor succesive ale legislației.
Pentru inspectorii cu grad profesional superior, diferența de venituri se reduce de la 60% în sistemul actual la numai 7% după implementarea reformei.
O scădere semnificativă se înregistrează în cazul grefierilor, unde procentul de variație se reduce drastic de la 54% la 8%.
Se înregistrează o scădere a fluctuației veniturilor pentru judecătorii de judecătorie, aceasta fiind redusă de la 35% la 11%.
Reforma salarială are drept obiectiv principal uniformizarea veniturilor în diverse sectoare, potrivit declarațiilor Ministerului.
Una dintre principalele mize ale acestei reforme este tocmai această uniformizare a salariilor.
Ministerul consideră că această măsură este esențială pentru reformă.
Eliminarea treptată a sporurilor continuă, însă nu toate vor dispărea. Majoritatea dintre acestea urmează să fie suprimate, ceea ce înseamnă că mai puțin de jumătate vor rămâne în vigoare.
Conform documentelor reformei, 55% din sporurile actuale urmează să fie desființate.
Vor fi menținute doar acele sporuri care privesc circumstanțe excepționale ori condiții de muncă speciale, cu o limitare impusă la o valoare medie de 20% pentru fiecare ordonator principal de credite.
Executivul afirmă că veniturile lunare vor fi stabilite, în mare măsură, pe baza salariului de bază, sporurile pierzând caracterul permanent și predominanța în calculul remunerației.
Noul sistem de salarizare va face ca salariul de bază să joace un rol esențial în stabilirea veniturilor lunare.
Informațiile oferite de către Ministerul Muncii indică faptul că, în cadrul sistemului curent, componenta variabilă a salariului reprezintă o proporție extrem de mare.
Acest aspect demonstrează importanța reformei salarizării în ceea ce privește veniturile din Justiție și Poliție.
Conform datelor actuale, pentru judecătorii de apel, elementele suplimentare și variabile ale remunerației lor constituie în jur de 30% din venitul lor inițial. O pondere similară, tot 30%, se regăsește și în cazul judecătorilor de tribunal.
Pentru judecătorii de judecătorie, componenta variabilă a salariului este de aproximativ 29% din salariul de bază, în timp ce pentru grefieri această proporție este de 31%.
O reformă salarială are drept scop diminuarea ponderii sporurilor în veniturile angajaților, astfel încât o parte mai semnificativă a remunerației să fie integrată în salariul de bază mai mare.
Pentru activitățile considerate a fi de înaltă riscabilitate, polițiștii vor continua să primească compensații financiare suplimentare. Aceste sporuri reprezintă o parte esențială a veniturilor lor.
În urma reformei, anumite avantaje financiare acordate anterior au fost abolite, însă personalul din structurile de apărare și ordine publică va continua să primească recompense pentru activitățile cu un nivel ridicat de pericol, prin intermediul unor mecanisme unice de evaluare și decontare.
În anumite situații, proiectul de lege prevede posibilitatea acordării unor coeficienți suplimentari de până la 0,40 pentru activitățile care se desfășoară în condiții de pericol, cu solicitare profesională ridicată sau care implică o responsabilitate deosebită.
Acești coeficienți suplimentari sunt condiționați de natura activității și de circumstanțele concrete de muncă.
Guvernul afirmă că restructurarea salarială nu va duce la scăderea veniturilor actuale ale angajaților, ci doar le va reforma structura. Nu vor fi reduceri ale salariilor deja în vigoare, potrivit Executivului.
Conform datelor prezentate de către Ministerul Muncii, un procent de aproximativ 44% din totalul posturilor din sectorul bugetar urmează să primească diferențe compensatorii, aceasta fiind situația în care noua metodologie de calculare conduce la venituri reduse comparativ cu cele actuale.
Scopul acestor sume este de a păstra nivelul actual al veniturilor pentru angajații care sunt deja parte a sistemului.
Noul sistem de salarizare nu va fi aplicabil nou-înscrimaților în sistem, precum și celor care vor obține ulterior avansări în funcție ori promovări profesionale.
Argumentele Ministerului Muncii pentru reformă includ, de asemenea, cheltuielile generate de sistemul actual de salarizare.
Conform estimărilor prezentate în documentele reformei salariale, 7,14 miliarde lei reprezintă costul preconizat al tranșelor pentru drepturile salariale obținute în instanțe anul viitor, 2026, iar 5,95 miliarde lei din această sumă sunt aferente exclusiv sectorului Justiției.
Conform estimărilor, până în 2029, suma totală a acestor plăți ar putea fi de 11,15 miliarde lei, fiind compusă din 9,69 miliarde lei pentru sistemul judiciar.
COMENTARII / 0