Salariile în sistemul public: Cine va câștiga mai mult după 2027?

Inițiatorii legii susțin că cele mai substanțiale majorări de salariu în sectorul public vor beneficia în special tinerii la începutul carierei. Un profesor debutant în învățământul preuniversitar va primi un salariu de bază care se va ridica de la 3770 de lei net, echivalentul a aproximativ 718 euro, la aproximativ 840 de euro net, ceea ce reprezintă o creștere de 17%.

Articolul prezintă mecanismul de calcul al salariilor în sistemul public.

• Sunt oferite explicații detaliate privind calculul salariilor.
• Exemplele practice sunt extrase din sectoarele sănătății, educației și din diverse ramuri ale administrației publice.
• Articolul explică felul în care vor fi calculate salariile.

La data de 1 ianuarie 2027, o majoritate de 56% a angajaților din sectorul public va beneficia de venituri mai mari, în timp ce restul angajaților va continua să primească același salariu, a informat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, luni. Acesta a dat publicității detaliile proiectului de lege privind salarizarea unitară în sectorul public.

Citește șiFlavio Bolsonaro în fața lui Lula da Silva la primul tur al Braziliei

Există 12 categorii de salarii în sistemul public, care vor suferi modificări începând cu data de 1 ianuarie 2027. Nivelurile de remunerare vor fi ajustate astfel încât cel mai mare venit să îi revină președintelui. În ceea ce privește profesorii și asistenții medicali, aceștia vor beneficia de venituri stabilite conform noilor reglementări.

La vârfurile sistemului public de salarizare, se află președintele României, care urmează să aibă un salariu brut de 32.800 de lei, ceea ce înseamnă un venit net de 19.188 de lei (aproximativ 3.650 de euro).

Viitorul sistem de remunerare va fi alcătuit din 12 trepte salariale, fiecare fiind asociată unor coeficienți cuprinși între 1 și 8. Acești coeficienți, înmulțiți cu suma de referință de 4.100 de lei, vor genera salariul de bază al fiecărui angajat.

Potrivit proiectului de lege prezentat de Ministerul Muncii luni pentru dezbatere publică, coeficientul maxim de 8 îi revine președintelui României, în timp ce nivelul de 1 este destinat celor care își încep activitatea.

La o valoare de referință de 4.100 de lei, bugetul destinat salariilor va fi de aproximativ opt miliarde de lei, după cum a explicat Dragoș Pîslaru, efortul financiar necesar pentru aplicarea legii salarizării unitare fiind preconizat pentru anul 2027.

Nu avem o altă soluție

nu a fost însă menționat explicit de către acesta, însă a precizat că această sumă a fost stabilită pentru a fi asigurată o anvelopă bugetară corespunzătoare. Legea în cauză va aduce schimbări semnificative în ceea ce privește veniturile celor care lucrează în sistemul public.

Anvelopa bugetară pentru salarii, de opt miliarde de lei, a fost stabilită pe baza unei valori de referință de 4.100 de lei, a informat Dragoș Pîslaru, fiind o măsură necesară pentru punerea în aplicare a legii salarizării unitare începând cu 2027.

De la 1 ianuarie 2027, salariile în sistemul public vor suferi modificări, iar cel mai mare venit va fi înregistrat de către președintele României. În ceea ce privește veniturile altor angajați din sistemul public, un profesor sau un asistent medical vor avea salarii care se vor încadra într-un anumit nivel, însă detalii suplimentare nu sunt oferite în acest context.

Potrivit declarațiilor ministrului interimar al Muncii, un procent de 56% din totalul a peste 1,2 milioane de posturi ocupate în sectorul bugetar vor înregistra majorări ale veniturilor lunare, după cum urmează:

Statisticile arată o creștere a salariilor în sistemul public, astfel:

• 21% dintre angajați vor beneficia de creșteri salariale de peste 10%;
• 14% vor avea parte de majorări între 5% și 10%;
• 21% vor înregistra creșteri salariale între 0% și 5%.

Au fost promise diferențe compensatorii pentru 44% din totalul posturilor, garantând că nici un salariu curent nu va fi diminuat, conform declarațiilor lui Pîslaru.

Viitorul succesor al lui Bolojan se va bucura de un salariu considerabil. La 1 ianuarie 2027, sistemul public va suferi modificări salariale semnificative. Președintele va avea cel mai mare venit. Un profesor sau un asistent medical va primi un salariu diferit. Aceste schimbări vor afecta mai multe domenii.

Potrivit declarațiilor ministrului interimar al Muncii, pentru anumite categorii, salariile de bază nu reușesc să compenseze pe deplin suprimarea și diminuarea diferitelor prime, drept urmare acestea vor continua să fie remunerate la nivelul actual.

Un profesor universitar cu o vechime de 25 de ani va primi un salariu net de 2.460 de euro .

Exemplificând veniturile în sistemul public, ministrul interimar al Muncii a detaliat câteva cazuri de salarii de bază și venituri lunare, inclusiv sporurile aferente. Printre acestea, s-a aflat și situația unui profesor universitar cu o experiență de peste 25 de ani și o gradație de 0, ale cărui câștiguri au fost aduse ca exemplu.

Este necesar să fie făcută o clarificare în legătură cu subiectul respectiv.

Detaliile remunerației sunt prezentate începând cu salariile de bază.
O abordare mai pertinentă o constituie salariile brute, care includ și sporurile, acestea fiind veniturile efective pe care oamenii le primesc.

• În ceea ce privește un profesor experimentat, salariul său de bază actual se află într-un interval cuprins între 10.592 de lei brut și 15.550 de lei brut, cu o valoare mediană de 14.040 de lei brut, ceea ce se traduce într-un venit net de peste 8.200 de lei (aproximativ 1.565 de euro).
• Începem cu prezentarea salariilor de bază. 
• Deseori, mai relevante decât salariile de bază sunt salariile brute, care au sporturile incluse. Acești bani urmează să fie luați în mână.

În conformitate cu noua lege a salarizării unitare, 16.400 de lei brut reprezintă salariul de bază al unui profesor, rezultat din aplicarea unui coeficient de salarizare de 4, ceea ce se traduce într-un venit de 9594 de lei (aproximativ 1800 de euro).

În ceea ce privește remunerația lunară brută, inclusiv sporurile, un profesor are acum un venit cuprins între 16.028 de lei și 29.018 lei, valoarea mediană fiind de 21.309 lei, ceea ce corespunde unei sume de 12.466 de lei net, echivalentă cu 2.375 de euro.

La 1 ianuarie 2027, veniturile lunare brute ale angajaților din sistemul public vor înregistra o creștere medie de 3%, ajungând la 22.051 de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 12.900 de lei net, echivalentul a 2460 de euro.

Deși disparitățile în materie de salarii nu vor fi complet eradicate, valoarea lunară brută a salariului este condiționată de mărimea universității, ceea ce lasă o anumită flexibilitate, potrivit declarațiilor ministrului. Acesta a adăugat că salariile vor continua să varieze în funcție de instituțiile de învățământ superior.

Schimbarea esențială adusă de noile reglementări, potrivit lui Pîslaru, este eliminarea diferențelor majore de remunerare între diversele categorii de cadre didactice universitare.
Acesta a menționat că diferența de salariu dintre profesorii universitari va fi considerabil mai mică.

„Elementul crucial este că nu mai am această lăbărțare de plată între diversele tipuri de profesori universitari, ci practic rămânem cu o diferență între profesori universitari mult mai mică.”

La 3.650 de euro, veniturile președintelui României vor cunoaște o creștere de peste 20% începând cu o anumită perioadă, iar această sumă reprezintă cel mai mare salariu din sistemul public, începând cu data de 1 ianuarie 2027, urmând să fie astfel veniturile unor persoane precum profesorii sau asistenții medicali.

La 1 ianuarie 2027, remunerația lunară a celui care ocupă funcția de președinte al României va fi determinată de produsul dintre 4.100 de lei, valoarea de referință, și 8, coeficientul maxim de salarizare.

La 1 ianuarie 2027, remunerația lui Nicușor Dan va ajunge la 32.800 de lei brut lunar, ceea ce înseamnă aproximativ 19.188 de lei net, peste 3.650 de euro. Conform datelor recente furnizate de Administrația Prezidențială, la 31 martie 2026, Nicușor Dan avea o indemnizație lunară brută de 24.960 de lei, echivalentă cu în jur de 15.000 de lei sau circa 3.000 de euro.

Documentul Administrației prezidențiale prevede că președintele va avea un salariu calculat pe baza coeficientului maxim de ierarhizare, care este 12, conform legislației actuale privind salarizarea. Acest coeficient se raportează la valoarea salariului minim brut pe țară garantat în plată, care a fost valabil în cursul anului 2019.

Se arată, de asemenea, că raportul dintre salariul lunar brut al președintelui și salariul minim brut pe țară în vigoare în anul 2019 a fost prelungit succesiv prin intermediul mai multor ordonanțe de urgență începând cu 2020, conform datelor oferite de Administrația prezidențială.

Creșterea salarială minimă pentru cei care încep să lucreze în sistemul public va fi de 17%, potrivit informațiilor disponibile. Această majorare va afecta mai multe categorii de angajați, printre care și debutanții.

Emphasisul este pus pe tinerii care își încep cariera, conform proiectului de lege care vizează această categorie.

La 1 ianuarie 2027, remunerația unui profesor debutant în învățământul preuniversitar va înregistra o creștere, trecând de la 6.446 de lei brut (ceea ce înseamnă 3.770 de lei net, în valoare de aproximativ 718 euro) la 7.544 de lei brut (respectiv 4.414 lei net, echivalent a 840 de euro).

Începând cu anul viitor, remunerația de bază pentru un asistent medical care lucrează într-un spital va înregistra o creștere, trecând de la 5.530 de lei brut cât câștigă în prezent, la 7.011 lei brut, ceea ce înseamnă un venit net estimat la 4.100 de lei net, echivalentul a aproximativ 780 de euro.

Compensația bănească pentru senatori și deputați va fi de 2.750 de euro lunar, potrivit informațiilor disponibile. Este o sumă considerabilă. Această valoare reprezintă salariul lunar al acestora.

În cadrul Parlamentului, remunerația lunară a reprezentanților poporului și a senatorilor este determinată prin multiplicarea unui indice de salarizare de 6, rezultând astfel un venit brut lunar de 24.600 de lei, ceea ce se traduce într-o valoare netă de aproximativ 14.391 de lei, echivalent a circa 2750 de euro. Pe lângă această sumă, parlamentarii beneficiază și de alte avantaje și drepturi suplimentare.

30.750 de lei brut lunar reprezintă remunerația președinților Senatului și ai Camerei Deputaților, ceea ce se traduce într-un venit net de 17.988 de lei (peste 3400 euro), datorită unui coeficient de 7,5 care se aplică în cazul lor.

Implementarea proiectului de lege depinde de asumarea lui de către viitorul guvern, care urmează să-l înainteze Parlamentului. Conform prevederilor legislative, executivul care a fost înlăturat prin moțiune de cenzură se află în imposibilitatea de a emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență, precum și de a iniția noi proiecte de lege.

La nivelul Guvernului și al altor autorități publice, vor fi înregistrate modificări salariale. Guvernul și alte instituții ale statului vor avea parte de schimbări în ceea ce privește veniturile angajaților lor. Aceste schimbări vor afecta mai multe categorii de angajați din sistemul public.

La nivelul Guvernului, premierul se va bucura de cel mai mare venit, corespunzător unui coeficient de 7,5, ceea ce se traduce într-un salariu lunar brut de 30.750 de lei, respectiv 17.988 de lei net, valoare care depășește 3.400 de euro.

Compensațiile lunare pentru vicepremierii României sunt stabilite la 27.060 de lei brut, ceea ce se traduce într-o sumă de aproximativ 15.830 lei net sau circa 3.000 de euro. În ceea ce privește miniștrii, aceștia vor primi lunar 26.650 lei brut, echivalentul a peste 2970 de euro sau aproximativ 15.590 lei net.

Începând cu 25.666 de lei brut, veniturile lunare ale Avocatului Poporului și ale președinților instituțiilor precum Curtea de Conturi, Consiliul Concurenței, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), CNSAS și Autoritatea Electorală permanentă (AEP) vor atinge o valoare netă care depășește 15.000 de lei (și peste 2860 de euro).

Se vor înregistra, de asemenea, anumite salarii care vor rămâne constante. Un exemplu îl reprezintă situația judecătorilor, care se confruntă cu această perspectivă.

La aproximativ 44% din funcțiile publice, remunerația va rămâne constantă, nemaicrescând față de nivelul actual. Este o decizie care afectează un număr semnificativ de angajați.

Anumite majorări salariale au fost obținute de către judecători, potrivit afirmațiilor unui membru al guvernului, prin aplicarea unor asimilări și interpretări specifice, coroborate cu decizii judecătorești, rezultând astfel venituri cu mult superioare grilei de salarizare.

„Judecătorii, cu tot respectul pentru domniile lor, pe baza unor asimilări, și interpretări, și hotărâri de instanță, și-au crescut salariile mult peste grilă.”

Este subliniat de către Pîslaru faptul că Executivul deține o singură atribuție în ceea ce privește balanța puterilor în stat, și anume controlul asupra bugetului și a bugetului salarial.

„Singura prerogativă a Executivului în echilibrul puterilor în stat este partea de buget și de buget salarial”

În ciuda lipsei unei legislații care să fi stabilit salariile judecătorilor la nivelul actual, anumite hotărâri judecătorești și decizii ale ordonatorilor de credit au dus la situația curentă. Banca Mondială a realizat, pentru a doua oară în doi ani, o evaluare a funcțiilor pe baza celor mai bune practici, care a scos în evidență o discrepanță între nivelul actual al salariilor și cel prevăzut în grila unitară de salarizare. Acest dezechilibru a fost deja identificat, potrivit spuselor sale.

„Noi spunem acum că pe baza evaluării funcțiilor, făcută, încă o dată, doi ani de zile de către Banca Mondială, pe cele mai bune practici existente, există în acest moment o discrepanță între nivelul în plată și nivelul unde ar trebui să fie în grila unitară de salarizare”

O scădere medie de 16% a salariilor actuale ale judecătorilor este prevăzută în proiectul noii legi a salarizării unitare, reducându-le de la 22.907 lei brut în 2026 la 19.268 lei brut în 2027.
Guvernul a decis să mențină aceste salarii la același nivel, deoarece reducerea lor efectivă nu este posibilă.

Afirmația lui Pîslaru nu lasă loc de tăiere a sumelor actuale, invocând teoria dreptului câștigat care ar conduce inevitabil la procese în instanță. El a explicat că persoanele deja beneficiază de valori superioare grilei și vor primi o compensare individuală până când vor fi incluse în noul sistem de creștere a valorii de referință a economiei.

„Nu vom putea să diminuăm valoarea în plată, pentru că este, repet, teoria dreptului câștigat și se ajunge în instanță instantaneu dacă am tăia efectiv sumele respective, dar dumnealor, având în vedere că sunt mult peste grilă deja cu valorile respective, vor avea această compensare, repet, individuală, că e foarte important termenul, care le va rămâne până când vor fi prinși în spate de creșterea valorii de referință a economiei și a modului în care se dezvoltă lucrurile.”

La data de 2026, se estimează că vor exista datorii de 7,14 miliarde lei în ceea ce privește diferențele de salariu.

Costul inechităților salariale

va trebui să fie acoperit, potrivit datelor oficiale. Aceste datorii se referă la drepturi salariale care nu au fost încă achitate.

Documentul prezentat luni de către ministrul interimar al Muncii evidențiază că neimplementarea completă a legii actuale privind salarizarea și anumite deficiențe de reglementare au rezultat în cheltuieli considerabile suportate ca urmare a deciziilor instanțelor judecătorești. Aceste costuri au fost obținute în urma unor decizii judecătorești.

Conform informațiilor furnizate de Ministerul Finanțelor, cheltuielile pentru sumele datorate în urma deciziilor judecătorești se ridică la 7,14 miliarde lei în anul 2026, fiind alocate 5,95 miliarde lei exclusiv pentru sectorul justiției.

Nu sunt disponibile declarații directe

Se estimează că până în anul 2029, valoarea totală a plăților pentru drepturile stabilite prin hotărâri judecătorești din perioada 2026-2029 va ajunge la 11,15 miliarde lei, respectiv 9,69 miliarde lei numai în domeniul justiției.