Rezultatele unui sondaj efectuat de INSCOP Research în intervalul 14-21 aprilie arată că o majoritate covârșitoare a românilor, reprezentând două treimi, are o părere bună despre activitatea Maia Sandu, președinta Republicii Moldova.
68,8% dintre cetățenii români declară că au o impresie pozitivă sau destul de pozitivă cu privire la activitatea Maiei Sandu ca președinte al Republicii Moldova.
Această percepție favorabilă se împarte în 28,9% care au o părere extrem de pozitivă și 39,9% care au o părere oarecum pozitivă.
În ceea ce privește percepția negativă, 8,1% dintre cei chestionați au o opinie nefavorabilă, în timp ce 11,5% au o părere extrem de nefavorabilă. Pe de altă parte, 11,7% dintre respondenți fie nu au cunoștință, fie refuză să răspundă la această întrebare. Rezultatele sondajului reflectă o diversitate de opinii.
Citește șiSpania. Proteste masive în Madrid și în alte orașe din țară pentru soluționarea crizei locuințelor: „Această situație nu poate continua așa”
Percepția publică asupra activității Maiei Sandu este favorabilă în rândul alegătorilor PSD, PNL și USR, precum și în rândul persoanelor cu niveluri avansate de educație și locuitorilor din mediul urban mic, procentul acestora fiind superior mediei la nivel național. Pe de altă parte, o pondere mai mare de opinii nefaste este înregistrată în rândul susținătorilor AUR și al persoanelor cu educație de bază.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, este văzută de majoritatea românilor ca fiind mai aproape de România decât de Rusia. Această percepție rezultă dintr-un sondaj recent care a evaluat imaginea președintei moldovene în rândul populației române. Potrivit rezultatelor, Maia Sandu are o imagine favorabilă în România, fiind considerată mai degrabă o promotoare a intereselor românești decât ale celor rusești.
Rezultatele sondajului indică faptul că 71,3% dintre respondenți sunt de părere că Maia Sandu are o poziție mai apropiată de România decât de Rusia. Pe de altă parte, 14,3% dintre participanți consideră că președinta Republicii Moldova este mai aproape de Rusia decât de România. În același timp, 14,3% dintre respondenți fie nu au cunoștință, fie nu au dorit să răspundă la această întrebare.
Rezultatele unui sondaj recent arată că imaginea Maiei Sandu este percepută ca fiind mai apropiată de România decât de Moscova de către anumite segmente ale populației.
În detaliu, această percepție este mai accentuată în rândul susținătorilor PNL și USR, precum și în rândul persoanelor cu vârsta peste 60 de ani. De asemenea, locuitorii din mediul urban mic și cei cu educație superioară sunt mai înclinați să o considere apropiată de România.
Anumite categorii de alegători par să aibă o percepție diferită despre Maia Sandu: cei care susțin AUR, persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 44 de ani și cele cu nivel de educație primară tind să o considere mai aproape de Rusia decât de România.
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, oferă o interpretare a acestor rezultate, afirmând că ele demonstrează că Maia Sandu se bucură de o percepție publică favorabilă în România, care se bazează în mare parte pe conexiunea sa cu orientarea pro-europeană și pe legătura sa strânsă cu București.
Potrivit unei opinii predominante, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, este văzută de majoritatea românilor ca fiind strâns legată de România, și nu de Rusia.
Acest lucru demonstrează că imaginea sa a devenit sinonimă cu desprinderea de sub influența rusă și ancorarea în spațiul european și occidental pentru o majoritate semnificativă a populației românești.
„Percepția foarte clară că Maia Sandu este apropiată de România și nu de Rusia arată că imaginea președintei Republicii Moldova devine, în ochii unei majorități solide a românilor, sinonimă cu ideea de desprindere de influența rusă și de ancorare definitivă în spațiul european și occidental”
Există diferențe considerabile în interiorul diverselor grupuri de alegători, după cum a accentuat Ștefureac.
Percepțiile despre Maia Sandu variază în funcție de categoriile sociale și electoratele politice, reflectând polarizarea internă din România. În timp ce segmentele pro-europene și urbane o susțin în mare măsură, electoratul AUR este mai rezervat, din cauza narațiunilor ostile promovate de liderii săi.
Evaluarea Maiei Sandu funcționează ca un turnesol al modului în care diverse segmente din societatea românească se raportează la Occident, Rusia și direcția strategică a regiunii
, a adăugat el, subliniind legătura dintre sprijinul pentru Maia Sandu și orientările politice și sociale ale diferitelor grupuri din societatea românească.
Majoritatea românilor consideră că Maia Sandu are un efect pozitiv în ceea ce privește apropierea dintre România și Republica Moldova. Conform unui sondaj recent, peste jumătate dintre românii chestionați sunt de părere că președinta Republicii Moldova Maia Sandu lucrează în direcția consolidării relațiilor strânse cu România, și nu cu Federația Rusă.
O proporție semnificativă a populației românești, 57,5%, consideră că Maia Sandu are un impact considerabil în consolidarea legăturilor dintre România și Republica Moldova.
În detaliu, 21% dintre respondenți estimează că acest impact este extrem de semnificativ, în timp ce 36,5% consideră că este destul de substanțial.
Proporția celor care consideră că președinta are o contribuție este următoarea: 15,1% afirmă că aceasta contribuie într-o mică măsură, în timp ce 18,2% consideră că influența ei este foarte mică sau inexistentă. 9,1% declară că nu au cunoștințe despre acest subiect sau refuză să răspundă.
O impresie pozitivă privind contribuția Maiei Sandu este mai frecvent întâlnită în rândul susținătorilor PSD, PNL și USR, precum și în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 30 și 44 de ani, cu niveluri superioare de educație și care locuiesc în București și în celelalte mari centre urbane.
În rândul unor grupuri demografice specifice, precum alegătorii AUR, persoanele cu vârste cuprinse între 45 și 59 de ani, precum și cei cu nivel de educație primară, există o percepție predominantă că contribuția președintelui Maia Sandu la consolidarea relațiilor dintre România și Republica Moldova este limitată sau chiar inexistentă.
Nu au fost oferite detalii privind metodologia utilizată.
În perioada 14–21 aprilie 2026, cercetătorii au colectat informații utilizând tehnica CATI, adică interviuri telefonice, de la un grup de 1100 de persoane selectate aleatoriu, care sunt reprezentative pentru populația României, cu vârsta de cel puțin 18 ani, care nu sunt instituționalizate.
Se estimează că eroarea maximă permisă în acest studiu este de ±3% și nivelul de încredere este de 95%.
Un proiect de cercetare sociologică denumit BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research, desfășurat periodic de către INSCOP Research la solicitarea platformei de știri Informat.ro, în asociere cu grupul de think-tank Strategic Thinking Group, INSCOP Research și Strategic Thinking Group, are drept obiectiv prezentarea în spațiul public a subiectelor de interes și promovarea discuțiilor la nivel național pe baza datelor de cercetare sociologică.
Proiectul menționat anterior se bazează pe o colaborare între platforma de știri Informat.ro și think-tankul Strategic Thinking Group.
Nu există declarații directe în text care să necesite reproducerea verbatim.
Nu există liste care să necesite reproducerea.
COMENTARII / 0