O anchetă jurnalistică efectuată de Ziarul de Gardă din Republica Moldova a scos la iveală detalii despre condamnarea lui Vladimir Plahotniuc la 19 ani de închisoare cu executare într-un penitenciar de maximă securitate, după ce a fost găsit vinovat de toate acuzațiile aduse de procurori.
Condamnarea sa este strâns legată de implicarea sa într-un caz de fraudă bancară alături de Ilan Șor, un alt nume cunoscut în acest dosar.
Cei doi au lucrat împreună pentru a deturna fonduri de la trei bănci: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, implicate în scandalul cunoscut sub numele de „furtul miliardului”.
Articolul își continuă prezentarea în detaliu după această întrerupere.
Un mecanism complex de înșelăciune și spălare de bani a fost demascat în hotărârea de condamnare a lui Plahotniuc, arătând că Șor obține credite prin societăți aflate sub controlul său direct ori indirect, pentru ca, ulterior, să dirijeze fondurile către entități din regiuni offshore, aflate sub controlul direct sau indirect al lui Vladimir Plahotniuc.
Funcționarea schemei a fost posibilă, potrivit detaliilor din hotărâre, prin numeroase tranzacții, repetate de zeci de ori. Banii, care au fost Plahotniuc și Șor implicați, au fost ulterior transferați către firme din Republica Moldova, controlate de Plahotniuc, pentru efectuarea unor plăți variate, pentru acoperirea unor împrumuturi sau chiar pentru achiziționarea unui avion de peste 20 de milioane de dolari americani.
Nu există nicio declarație
dar în actul de condamnare sunt menționate zeci de societăți comerciale, multe dintre acestea confirmând că Plahotniuc era persoana care deținea în cele din urmă beneficiul.
Au existat zeci de episoade tranzacții prin care au fost sustrași bani din băncile care ulterior au dat faliment și au revenit în Republica Moldova la companii controlate de Plahotniuc, fiind utilizați pentru diverse plăți, rambursare de credite sau chiar pentru procurarea unui avion cu peste 20 de milioane de dolari SUA. În sentință sunt expuse denumirile a zeci de firme, în multe dintre ele existând confirmarea că Plahotniuc era beneficiarul lor final.
Procesul de judecată al lui Plahotniuc în cazul acuzațiilor de escrocherie a avut în vedere versiunea Codului Penal din aprilie 2016, precum și o modificare a articolului 190 Cod Penal, referitor la escrocherie, care a fost ulterior modificat în iulie 2018.
Aceste schimbări legislative au fost operate de către Legislativul controlat la acea vreme chiar de Vladimir Plahotniuc.
Decizia instanței de judecată s-a bazat pe faptul că faptele de escrocherie și spălare de bani au fost comise în două episoade distincte, respectiv în perioadele 2013-2014 și 2014-2015. Probe concludente au fost considerate mijloacele materiale de probă colectate în timpul urmăririi penale, precum și declarațiile martorilor audiați în ședința de judecată.
Aceste probe, examinate direct în ședința de judecată,
și coroborate cu celelalte mijloace de probă, au demonstrat infracțiunile de organizare a escrocheriei și spălare a banilor. Rezultatele tuturor probelor administrate în cauză au fost concordante și au susținut acuzațiile.
În urma investigațiilor, s-a stabilit că Plahotniuc a comis acte de escrocherie și spălare de bani, având rolul de conducător al unei organizații criminale în perioada 2013–2014. Acesta a avut calitatea de beneficiar efectiv și gestionar al unor companii, printre care: LONGFORD PARTNERS LTD, ROWALLAN OVERSEAS SA, TUKUMAAN LIMITED, RASTEL EUROPEAN TRADE CORP, OTIV PRIME HOLDING BV, INTROSTYLE SOLUTION LTD, SRL FINPAR INVEST și altele, prin intermediul unor persoane interpuse. Faptele au fost comise
cu intenție directă și de comun acord cu Ilan Șor și grupul criminal condus de acesta
.
În esență, modul de operare al schemei, așa cum a stabilit instanța, poate fi descris astfel: Ilan Șor a controlat un grup de companii care, în perioada iunie 2013 – februarie 2014, au obținut credite bancare masive de la multiple instituții financiare din Republica Moldova și Federația Rusă, prin intermediul unor firme și persoane care au acționat ca intermediari.
Banii au fost obținuți prin intermediul unor acorduri de împrumut, care au fost ulterior transformați în monedă străină sub pretextul unor operațiuni comerciale fictive, precum procurarea de mobilier, băuturi spirtoase, materii prime pentru construcții și articole de parfumerie.
Fondurile au fost rapid transformate în dolari sau euro după ce au fost acordate, iar apoi au fost virate printr-o rețea de societăți offshore, în special prin intermediul conturilor deschise la ABLV BANK cu sediul în Letonia.
Fluxurile financiare au fost centralizate prin intermediul altor entități intermediare, și anume „REGIONAL GROUP” și „PLUS OPERATION”, cărora li s-a atribuit rolul de a gestiona fondurile.
Mijloacele financiare au fost transferate în ultima etapă a schemei către entitățile „PANAROOM MANAGEMENT” și „FRANCES TRADING”, de unde au fost ulterior canalizate către entitatea offshore „LONGFORD PARTNERS”, care are sediul în Insulele Virgine Britanice.
Conform datelor prezentate în sentință, cel puțin 18,282 milioane de dolari și 3,519 milioane de euro au fost transferați către „LONGFORD PARTNERS”, fonduri care au avut originea în credite bancare obținute în mod fraudulos și care au fost ulterior redirecționate prin intermediul unor companii offshore controlate de grupul Șor.
Rezultă din aceleași date că Vladimir Plahotniuc a fost beneficiarul final al acestei companii.
Ziarul de Gardă prezintă detaliile complete ale articolului în exclusivitate.
COMENTARII / 0