Președintele Donald Trump face legătura între un posibil acord de pace cu Iranul și acceptarea Israelului de către statele arabe.
Luni, pe platforma Truth Social, Trump a menționat discuțiile purtate cu oficialii din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Pakistan, Turcia, Egipt, Iordania și Bahrain, desfășurate în weekend.
Scopul declarat este ca aceste țări să adere la Acordurile Abraham, un pachet important de înțelegeri stabilit în 2020, care au reușit să normalizeze legăturile diplomatice dintre Israel și numeroase națiuni arabe.
Potrivit informațiilor disponibile, la această convorbire nu a luat parte premierul israelian Benjamin Netanyahu.
Reacția lui Trump vine după eforturile intense ale Statelor Unite de a reuni piesele acestui puzzle extrem de complex, Acordurile Abraham fiind, în opinia sa, un obiectiv obligatoriu pentru toate țările implicate, care ar trebui să dea o semnătură comună.
„Țările în discuție sunt Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite – deja parte a acestui acord!, Qatar, Pakistan, Turcia, Egipt, Iordania și Bahrain – deja membru!”
Citește șiUn partid britanic a decis să clasifice sionismul ca formă de rasism. Reacția Israelului: Au adoptat culoarea și ideologia Hamas
Aceste sunt cuvintele lui Trump pe această temă.
La o declarație recentă, președintele Statelor Unite ale Americii a afirmat că o majoritate a națiunilor „ar trebui să fie pregătite, dispuse și capabile” să contribuie la transformarea acestui acord cu Iranul într-un moment istoric de impact mai semnificativ decât în circumstanțe obișnuite.
El a adăugat că anumite țări ar putea primi o excepție de la procesul de semnare a acestui acord.
Donald Trump a declarat în mod special că este imperios ca Arabia Saudită și Qatarul să ratifice de îndată Acordurile Abraham,
„și toți ceilalți ar trebui să le urmeze exemplul”
.
El a adăugat că, în cazul în care nu se acționează în consecință, nu ar trebui să fie parte a acestui acord, deoarece acest lucru demonstrează intenții nefaste.
„Dacă nu o fac, nu ar trebui să facă parte din acest acord, pentru că demonstrează rea intenție”
De asemenea, Trump a făcut sugestia că inclusiv Iranul ar putea fi de acord cu Acordurile Abraham, având în vedere lunga perioadă de tensiuni cu Israelul.
Probabil că inițiativa lui Trump va întâmpina opoziție, deoarece acordurile au fost aspru criticate de numeroși observatori din Orientul Mijlociu pentru incapacitatea lor de a soluționa problemele istorice, printre care și chestiunea palestiniană.
Nu au făcut decât să intensifice aceste sentimente
și agresiunile comise de Israel împotriva Iranului, precum și bombardamentele din Fâșia Gaza și Libanul.
Este posibil ca inițiativa lui Trump să se lovească de rezistență, numeroși critici din regiunea Orientului Mijlociu considerând că acordurile nu au reușit să soluționeze tensiunile istorice, în special problema palestiniană.
Atacul Israelului asupra Fâșiei Gaza și Libanului, precum și agresiunea împotriva Iranului au contribuit la accentuarea acestor sentimente.
Încercarea de a schimba radical direcția evenimentelor în plină desfășurare este strategia pe care Donald Trump o urmează, potrivit lui William Figueroa, profesor asistent de relații internaționale la Universitatea din Groningen.
„Trump încearcă practic să schimbe caii de cursă în mijlocul cursei”
, a afirmat Figueroa într-un interviu acordat revistei Time.
Acesta consideră că după ce nu a reușit să impună Iranului o capitulare fără condiții, Trump înceracă acum să promoveze un acord diplomatic fragil.
În esență, Figueroa susține că Trump vând o soluție care nu are legătură cu rezolvarea conflictului și că aceasta este o farsă.
Acordurile Abraham reprezintă un set de înțelegeri diplomatice încheiate în anul 2020 sub administrația lui Donald Trump. Este vorba despre acorduri de normalizare a relațiilor între Israel și unele țări arabe.
„Încearcă să schimbe caii în timpul cursei”
este declarația făcută de către Donald Trump cu privire la un posibil acord de pace cu Iranul. Aceste acorduri au fost numite după Abraham, figura biblică cunoscută pentru rolul său în unificarea popoarelor.
Înființate la mijlocul lui septembrie 2020, la inițiativa lui Trump, Acordurile Abraham au deschis calea către legături diplomatice oficiale între statul Israel și numeroase țări.
Aceste acorduri bilaterale au marcat primul pas către o normalizare formală a relațiilor diplomatice între Israel și state arabe după mai multe decenii.
Emiratele Arabe Unite și Bahrain au fost primele care au încheiat aceste acorduri.
Ulterior, în octombrie 2020, Sudanul a acceptat să-și normalizeze relațiile cu Israel, însă procesul de ratificare formală a fost amânat din cauza războiului civil care a izbucnit pe teritoriul său.
În decembrie 2020, Marocul a semnat la rândul său acordurile.
De asemenea, Kazahstanul, care a stabilit legături diplomatice cu Israel încă din anii 1990, a aderat la aceste acorduri în noiembrie anul trecut.
Acordurile respective au suscitat critici din partea anumitor țări și observatori, care susțin că acestea subminează Inițiativa de Pace Arabe din 2002, ce a definit parametrii pentru stabilirea unor relații formale cu Israelul, printre care retragerea completă a trupelor israeliene din teritoriile ocupate și crearea unui stat palestinian, cu o „soluționare echitabilă” pentru problema refugiaților palestinieni.
În urma solicitării formulate de Trump, reacțiile țărilor au fost diverse. Procesul de evaluare a impactului acestei cerințe asupra relațiilor internaționale a fost demarat.
Se știe deja că Pakistanul a declarat că nu va adera la acorduri. Pakistanul a declarat că nu va adera la acorduri. Ministrul Apărării, Khawaja Muhammad Asif, a declarat pentru postul de televiziune pakistanez Samaa TV că un astfel de acord „intră în conflict cu ideologiile noastre fundamentale”.
Arabia Saudită, Qatar și Pakistan sunt printre țările cărora li s-a cerut de către Trump să se alăture acordurilor, însă niciuna dintre ele nu are legături diplomatice oficiale cu Israelul.
În ciuda faptului că nu a participat la Acordurile Abraham, Egiptul a stabilit relații normale cu Israelul încă din 1979, în timp ce Iordania a încheiat un tratat de pace care a stabilit legături diplomatice oficiale cu Israelul în 1994.
De asemenea, Turcia a fost prima țară cu majoritate musulmană care a recunoscut oficial Israelul încă din 1949, însă relațiile diplomatice dintre ele au fost marcate de tensiuni, iar comerțul bilateral a fost oprit ca urmare a operațiunii militare din Gaza desfășurate de Israel.
În afară de Pakistan, nicio altă țară nu a reacționat în mod public la îndemnul lansat de Trump până în acest moment.
Surpriza a fost reacția liderilor care au participat la discuție, Trump fiind cel care a formulat o solicitare neprevăzută, potrivit unui reprezentant al administrației americane care a discutat cu Axios.
„S-a lăsat tăcerea la telefon, iar Trump a glumit și i-a întrebat dacă mai sunt acolo”
, a relatat oficialul, adăugând că cei din Arabia Saudită, Qatar și Pakistan au fost în special cei care au părut uimiți de cererea președintelui american.
După armistițiul încheiat între Israel și Hamas în luna octombrie a anului trecut, Trump a propus ca Arabia Saudită să fie inclusă în acorduri. În cursul lunii noiembrie, prințul moștenitor al regatului, Mohammed bin Salman, a afirmat, cu ocazia întâlnirii cu Trump la Washington, că Arabia Saudită este pregătită să adere la acorduri, însă sub condiția existenței unei „căi clare” către suveranitatea palestiniană.
Normalizarea relațiilor dintre Arabia Saudită și Tel Aviv a fost condiționată de mult timp de Israel adoptând o abordare clară și definitivă în favoarea creării unui stat palestinian.
În ciuda acestui fapt, guvernul israelian, caracterizat printr-o orientare politică de extremă dreapta, a exprimat în mod repetat opoziția sa față de o rezolvare a conflictului pe baza coexistentei a două state și a recunoașterii suveranității palestiniene.
Anumite acorduri sunt percepute ca fiind deosebit de periculoase din punct de vedere politic în acest moment, afirmă Figueroa.
Acordurile au făcut obiectul unor critici vehemente
[cu ani în urmă]
din partea populației țărilor care le-au ratificat, care au considerat că acestea favorizează palestinienii în schimbul unei creșteri economice.
Potrivit spuselor lui Figueroa, o remarcă demnă de luat în seamă o constituie lipsa unei reacții publice din partea Israelului la propunerea făcută de Trump.
Israelul a dat o acceptare acestor acorduri în anul 2020, însă și-a exprimat nemulțumirea față de avansarea discuțiilor privind un acord de pace cu Iranul, subliniind necesitatea ca Teheranul să își dezactiveze complet programul nuclear.
Pe de altă parte, Iranul a manifestat o poziție rezervată față de angajamentul de a se supune acestor exigențe, argumentând că programul său nuclear are exclusiv destinații civile.
În ziua de duminică, Netanyahu a publicat pe platforma X o imagine creată cu ajutorul inteligenței artificiale, reprezentându-l alături de Trump, însoțită de mesajul „Iranul nu va deține niciodată o armă nucleară”.
Ultima încercare a lui Trump de a conecta eșecul curent al politicii sale externe la realizările sale diplomatice din trecut are drept scop să câștige bunăvoința guvernului israelian, care a criticat vehement demersurile sale pentru un acord de pace, potrivit lui Figueroa.
„Încearcă să schimbe caii în timpul cursei”
.
Figueroa susține că Trump face efortul de a asocia eșecul curent al politicii sale externe cu succesul său anterior în domeniul diplomației, în scopul de a calma criticile dure venite din partea guvernului israelian la adresa sa pentru demersurile sale de pace.
„Încearcă să schimbe caii în timpul cursei”
.
În ce mod ar putea influența acest aspect o înțelegere cu Iranul?
Donald Trump a afirmat în ultima sa declarație că negocierile cu reprezentanții Iranului avansează pozitiv.
Inițial, Marco Rubio, ocupantul funcției de Secretar de Stat al SUA, a sugerat posibilitatea încheierii unui acord încă de luni.
Însă, după o zi, având în vedere că discuțiile nu ajunseseră încă la un rezultat concret, el a estimat că acestea ar putea să se prelungească cu câteva zile.
Afirmația potrivit căreia s-a ajuns la un consens în legătură cu numeroase aspecte dezbătute poate fi considerată corectă, a declarat Esmail Baqai, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Iranului, luni, la Teheran.
„Dar a spune că aceasta înseamnă că semnarea unui acord este iminentă – nimeni nu poate face o astfel de afirmație.”
Această declarație a fost făcută în contextul discuțiilor privind un posibil acord, însă Esmail Baqai a subliniat că nimeni nu poate confirma o semnare iminentă a acordului.
Luni, la Teheran, Esmail Baqai, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Iranului a afirmat că într-adevăr, s-a ajuns la anumite concluzii referitoare la multiple probleme aflate pe ordinea de zi.
„Dar a spune că aceasta înseamnă că semnarea unui acord este iminentă – nimeni nu poate face o astfel de afirmație.”
În același timp, el a arătat că nu se poate vorbi despre o semnare iminentă a respectivului acord.
Se vehiculează că acordul-cadru, materializat într-un memorandum de înțelegere, prevede o prelungire cu 60 de zile a armistițiului, reactivarea circulației în Strâmtoarea Ormuz și un angajament de a continua discuțiile pe marginea programului nuclear iranian pe o perioadă cuprinsă între 30 și 60 de zile.
Discuțiile sunt blocate în anumite puncte, potrivit declarațiilor oficialilor americani, care au subliniat necesitatea ca Iranul să se angajeze ferm să renunțe la rezervele sale de uraniu îmbogățit, o poziție susținută și de către oficialii israelieni.
În paralel, mass-media iraniană controlată de stat a informat că dezbaterile privind chestiunile nucleare vor fi amânate pentru discuții ulterioare, concomitent cu solicitarea Iranului de a-și recupera activele înghețate și de a ridica sancțiunile americane. În plus, presa iraniană a subliniat că Strâmtoarea Ormuz va rămâne sub supravegherea și controlul Iranului.
În ciuda posibilității unui acord, îndoieli au fost ridicate de către observatori cu privire la stabilitatea acestuia pe termen lung, având în vedere că scepticismul Iranului a fost evident încă din momentul în care Israel a lansat un atac în iunie anul trecut, eveniment care a întrerupt discuțiile nucleare precedente dintre SUA și Iran.
Încearcă să schimbe caii în timpul cursei
ar putea fi o abordare a lui Trump pentru a obține sprijinul Israelului în vederea consolidării unei păci mai durabile, potrivit lui Figueroa.
Potrivit unor declarații recente, scenariul în care Israelul alege să ignore acordul de armistițiu propus de SUA sau să persiste în acțiunile militare din Liban este unul viabil, ceea ce ar putea declanșa o ripostă din partea Iranului, sub formă de operațiuni militare îndreptate împotriva pozițiilor și partenerilor americani.
Netanyahu a făcut deja cunoscut, încă de luni, faptul că Israelul va escalada operațiunile sale militare împotriva Libanului, cu scopul declarat de a anihila complet Hezbollah, Hezbollah fiind o grupare care, teoretic, se află sub protecția unui armistițiu.
„își va intensifica atacurile asupra Libanului în încercarea de a zdrobi Hezbollah”
, după cum a afirmat Netanyahu, conform spuselor lui Figueroa.
Escaladarea conflictului în Liban, unde 3.000 de persoane și-au pierdut viața din cauza atacurilor Israelului, începând cu luna martie, conform datelor oferite de Ministerul Sănătății Publice din Liban, pare să pună în pericol negocierile de pace purtate de SUA cu Iranul.
Republica Islamică a subliniat că un eventual acord de pace trebuie să ia în considerare situația din Liban.
În opinia lui Figueroa, se pare că Trump are speranța că o îmbunătățire a relațiilor și o creștere a investițiilor economice vor preveni anumite consecințe nefaste.
„dacă Trump nu poate oferi guvernului iranian garanții împotriva unor noi atacuri din partea Israelului, acesta are puține motive să accepte vreun acord”
, adaugă Figueroa, subliniind astfel o condiție esențială.
În acest context, Figueroa menționează că Trump pare să considere că aceste evoluții pozitive vor avea un impact favorabil, însă nu oferă detalii suplimentare.
Negocierile privind un posibil acord cu Iranul sunt într-o perioadă de incertitudine, potrivit declarațiilor lui Trump, care a alternat între asigurări că un acord este iminent și avertismente privind reluarea operațiunilor militare împotriva Iranului.
În același timp, forțele armate ale SUA au desfășurat operațiuni militare în sudul Iranului, vizând facilități de rachete și navelor de minare, pe care armata americană le-a calificat drept acțiuni „de apărare”.
— Nu se știe când vor avea loc următoarele discuții.
Mesajul lui Trump a fost unul clar: fie o Înțelegere Mare care să avantajeze pe toată lumea, fie nicio Înțelegere, ceea ce ar însemna revenirea pe front și reluarea focului, dar mai puternic ca niciodată și mai puternic decât a fost vreodată.
„Va fi doar o Înțelegere Mare pentru toți sau nicio Înțelegere – Înapoi pe front și la foc, dar mai mare și mai puternic ca niciodată”
, a scris Trump în postarea sa.
COMENTARII / 0