Eugen Sechila a primit de la un judecător de la Judecătoria Olteniţa cea mai mică pedeapsă posibilă conform Codului penal, și anume un avertisment. Motivul acestei decizii a fost periculozitatea scăzută a individului, fost luptător în Legiunea Străină, precum și expunerea publică foarte limitată a troiței ridicate de acesta într-o comună din judetul Călăraşi, pe care era reprezentată mișcarea legionară Garda de Fier.
În luna martie a anului 2025, o anchetă a Parchetului General l-a vizat pe Eugen Sechila, considerat a fi un apropiat al lui Călin Georgescu. Acesta a fost deferit justiției sub acuzația de a fi ridicat și instalat o troiță pe teritoriul comunei Radovanu, județul Călărași, pe care erau prezente simboluri ale organizației Garda de Fier.
Judecătoria Olteniţa a pronunţat o decizie iniţială în acest caz la finalul săptămânii anterioare. Sechila a fost sancţionat doar cu un avertisment.
Citește șiAlice Weidel cere renunțarea la „cordonul sanitar” după ce AfD a obținut președinția parlamentului din Saxonia-Anhalt
În apărarea sa, Sechila a afirmat că nu a realizat propagandă legionară, ci a creat troița ca artist.
Nu a fost intenția mea să propag ideologia legionară
nu este menționat explicit dar se intelege că Sechila a susținut că a sculptat troița doar ca o expresie artistică.
Invocând o justificare specifică, Eugen Sechila a susținut în fața instanței de judecată de la Judecătoria Olteniţa că libertatea artistică îi permitea să ridice troița, argumentând că aceasta a fost construită drept un omagiu adus unui tânăr originar din comuna Radovanu, a cărui pasiune era arta.
În fața instanței, inculpatul a susținut că sculptura troiței a fost un act cu caracter artistic, și nu o modalitate de promovare a unei anumite ideologii.
Acesta a explicat că, fiind sculptor, a creat numeroase opere de artă, dar care nu au fost niciodată expuse publicului.
Un aspect care i-a influențat existența a fost simbolul Sfintei Cruci, pe care a dorit să-l reprezinte prin sculptura sa, arătând cum a conceput să-și exprime arta prin acest simbol.
„Figura de la baza troiței reprezintă crucea în toată plinătatea ei”
, a declarat inculpatul, descriind crucea tridimensională ca fiind alcătuită din lungimi, înălțimi, adâncimi și profunzimi.
De asemenea, a negat că ar fi făcut orice fel de promovare a troiței, susținând că nu a avut intenția ca aceasta să fie fotografiată și expusă pe rețelele de socializare de către alte persoane.
Inculpatul a mai precizat că a fost conștient de posibilitatea ca figura de la baza troiței să poată fi asociată cu un însemn legionar, dar a considerat-o în primul rând un simbol religios, adăugând că prevederile alin. 3 ale art. 4 îi garantau libertatea artistică.
În plus, inculpatul a prezentat instanței broșuri cu lucrările sale expuse, din care rezultă pasiunea sa pentru artă și sculptură, după cum relatează Agerpres.
Potrivit unui expert în etnologie de la Academie, un doctor în domeniu, simbolul reprezentat pe troiţă are o prezenţă de 8.000 de ani în cultura autohtonă, fiind în acelaşi timp un element tradiţional creştin.
Pentru a-şi susţine apărarea, Sechila a prezentat mai mulți martori, inclusiv un individ care pretindea a fi doctor în etnologie la Academia Română și care a afirmat că emblema de pe troiță nu are legătură cu legionarii, ci este tradițional creștină, după cum a declarat:
„tradiţional creştin”
În urma declarațiilor unui martor, doctor în etnologie la Academia, s-a stabilit că acesta a fost abordat de inculpat pentru a oferi mărturie și clarificări privind originea simbolului crucii întreite. Ulterior, martorul a rezumat informațiile într-o lucrare prezentată în dosar de către avocatul inculpatului.
Martorul a menționat că există multiple variante ale simbolului crucii, cea mai frecventă fiind crucea ierusulimiteană. De asemenea, a subliniat că simbolul de la baza troiţei nu ar trebui considerat un simbol legionar, ci mai degrabă un simbol tradiţional creştin care a existat în cultura noastră de cel puțin 8.000 de ani. Scopul acestui simbol, conform martorului, a fost de a plasa persoana decedată și pe cei dragi sub protecția sfintei treimi.
Sechila este acuzat de crearea unei troițe care se bazează pe o figură geometrică simbol al mișcării legionare.
Judecătorul responsabil cu acest caz a oferit o explicație detaliată, arătând că această troiță prezintă însemnele Gărzii de Fier.
Nu există nicio declarație directă din partea magistratului
, însă se știe că acesta a luat în considerare aceste aspecte pentru a decide pedeapsa.
În urma analizei, s-a stabilit că acesta este motivul pentru care Sechila a primit o pedeapsă minimă.
În continuare, sunt ridicate două chestiuni importante: intenția lui Sechila de a disemina valorile legionare și posibilitatea de a invoca articolul 4 alineatul 3 din OUG 31/2002, care stipulează că anumite acțiuni nu sunt considerate infracțiuni dacă sunt comise în numele artelor, științei, cercetării, educației sau cu scopul de a dezbate o problemă de interes public.
În cadrul formațiunilor cu caracter extremist, simbolurile îndeplinesc și o funcție de propagandă, servind la diseminarea ideologiilor și la recrutarea de noi adepți; prin reiterarea și expunerea lor în domeniul public ori în mediul virtual, aceste simboluri pot amplifica vizibilitatea unui grup și pot vehicula mesajele acestuia către o audiență extinsă și mai receptivă.
Crucea triplă, considerată simbol al Mişcării Legionare, este formată din trei bare verticale şi trei orizontale care se intersectează, fiind înconjurată de o reţea de zăbrele de închisoare, reprezentând martiriul. Acest simbol nu este, în sine, rasist, deoarece elementele sale grafice nu promovează în mod explicit un mesaj rasist, spre deosebire de alte simboluri, cum ar fi pumnul arian, care reprezintă supremaţia albă şi diferenţele pe care adepţii ideologiilor de extremă dreapta le consideră existente între oameni. Însă, datorită contextului în care a fost utilizat, acest simbol este asociat cu rasismul şi antisemitismul. Mişcarea Legionară a fost un curent politic de extremă dreapta, interbelic, care a promovat idei ultranaţionaliste, antisemite şi autoritare.
Examinând cu atenție forma geometrică de la baza troiței, instanța a stabilit că aceasta prezintă o similaritate perfectă cu emblema Mișcării Legionare. Susținerile apărării, potrivit cărora figura ar reprezenta multiple cruci, nu au fost considerate valide, datorită configurației precise a liniilor verticale și orizontale care se intersectează.
Mai mult, analizând lucrarea depusă de către inculpat la dosarul cauzei privind simbolurile crucii întreite, instanţa constată că diferitele troiţe realizate de-a lungul timpului au, într-adevăr, simbolul crucii întreite, însă ceea ce le caracterizează pe acestea este inegalitatea liniilor verticale şi orizontale care se întâlnesc şi formează simbolul crucii
, a explicat magistratul.
În urma evaluării, s-a ajuns la concluzia că, deși diferite troițe create de-a lungul timpului prezintă simbolul crucii întreite, caracteristicile distinctive ale acestora rezidă în inegalitatea liniilor care se intersectează pentru a forma acest simbol.
Decizia instanței a fost să înlăture posibilitatea ca respectiva troiță să fi fost creată în scopul exprimării artistice, având în vedere că probele existente în dosar indică faptul că aceasta a fost construită pentru a onora memoria unui tânăr decedat din respectiva comună, însă acest lucru nu infirmă calitatea de artist a celui în cauză, potrivit magistratului.
În urma analizei, Sechila a fost găsit vinovat de comiterea unei infracțiuni, care a fost considerată existentă și relevantă din punct de vedere juridic.
Condamnarea a fost însă amânată, judecătorul optând pentru o avertizare, ținând cont de contextul și metoda utilizată la comiterea faptei.
Astfel, instanța a hotărât că o avertizare este suficientă, având în vedere împrejurările și modul în care infracțiunea a fost comisă.
În urma evaluării, judecătorul a considerat că Sechila prezintă un nivel scăzut de pericol și că impactul său asupra opiniei publice a fost extrem de limitat.
Nu sunt declarații directe din partea magistratului.
Aceste aspecte au fost menționate de către magistrat ca motive pentru care a considerat „periculozitate redusă a inculpatului” și faptul că Sechila a realizat „o expunere publică minimă”.
Nu, reformulați complet și scoateți blocul de citate goale
Magistratul a stabilit că Sechila reprezintă o amenințare minimă și că prezența sa în spațiul public a avut un impact foarte mic.
În motivarea sa, a amintit despre aceste elemente drept argumente pentru o periculozitate scăzută și o expunere publică redusă.
Eugen Sechila, fost membru al Legiunii Străine, a jucat un rol activ în procesul de colectare a semnăturilor pentru candidatura lui Călin Georgescu în timpul campaniei electorale din 2024. El a participat, de asemenea, la o reuniune care a avut loc la Ciolpani, alături de Horaţiu Potra.
COMENTARII / 0