Șefa CCR, despre mandatul lui Dominic Fritz după decizia pe legea ANI. „Așa e redactată legea în prezent”

Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale a României (CCR), a vorbit luni seară în cadrul unui interviu acordat Recorder despre decizia referitoare la legea integrității. Tănăsescu...

Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale a României (CCR), a vorbit luni seară în cadrul unui interviu acordat Recorder despre decizia referitoare la legea integrității.

Tănăsescu a declarat că, dacă legea ANI va fi promulgată în forma sa curentă, aceasta va determina anularea mandatului aleșilor aflați în incompatibilitate sau în conflict de interese înainte ca legea să intre în vigoare, așa cum se întâmplă în cazul Dominic Fritz, primar al Timișoarei și membru al USR.

CCR a declarat, în ziua de luni, că o PSD-propusă modificare legislativă în cadrul legii ANI este constituțională. În cadrul unei sesiuni în care judecătorii au decis prin vot majoritar, s-a stabilit că măsurile de sancționare a conflictului de interese se încadrează în domeniul de apreciere al Parlamentului, iar implementarea acestor măsuri a respectat Constituția, conform explicațiilor ulterioare predate de Curte.

Citește și„America e mai bună de atât” | Decizia execuției în direct a lui Nidal Hasan, autorul masacrului de la Fort Hood, împarte țara în două | JD Vance spune că nu s-ar uita

În declarațiile publicate luni seară de Recorder, Simina Tănăsescu a precizat ce înseamnă „efectele juridice” ale amendamentului.

„Efectele juridice în privința prevederii din actuala lege vor fi cele din redactarea pe care Curtea a verificat-o și, cu majoritate de voturi, astăzi, a găsit-o a fi constituțională, anume acelea că o sancțiune atașată unui raport juridic deja consumat, o sancțiune adăugată prin această lege, își va produce efectele de drept, într-un interval de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii”, a declarat președinta CCR.

Îi s-a adresat întrebarea dacă concluzia lui Dominic Fritz, că își va pierde mandatul în cazul promulgării legii în forma sa actuală, este corectă, având în vedere că a fost considerat în conflict de interese de Agenția Națională de Integritate și a înregistrat o pierdere în procesul cu instituția, în iunie, prin hotărârea definitivă a Înaltei Curți.

„Nu știu ce concluzii poate să tragă domnul primar al Timișoarei, dar redactarea legii, redactarea acelei prevederi legale, este în sensul că mandatele, că sunt elective sau că sunt mandate de demnitate publică sau de funcționar public, încetează, în situația în care a existat constatarea definitivă a unei stări de incompatibilitate, la 30 de zile de la intrarea în vigoare a acestei legi. Așa e redactată legea în prezent”, a răspuns Simina Tănăsescu.

Judecător CCR a abordat subiectul despre declarațiile de interese financiare ale demnitarilor.

CCR a luat, în data de luni, o nouă decizie, cu majoritatea voturilor, prin care a afirmat că este neconstituțional ca demnitarii să publice declarațiile de interese financiare.

„Este o decizie a Curții Constituționale din 2025 cu privire la acest aspect și, raportat la acea decizie, trebuie legiuitorul să găsească acea soluție de a publica acele date astfel încât să nu încalce dreptul la viață privată, dar, pe de altă parte, să asigure și o transparență. Soluția identificată acum de legiuitor și supusă controlului Curții nu a trecut de constituționalitate. Ca atare, va trebuie să identifice o altă soluție”, a spus judecătorul CCR Csaba Asztalos pentru Recorder.

În același timp, autoritatea a considerat neconstituțional amendamentul AUR, care prevedea că și partenerii demnitarilor ar fi trebuit să depună declarații de avere și de interese, iar expresia

„persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”

a fost declarată invalidă.

„Eu cred că pot fi identificate soluții legislative de către legiuitor. Parlamentul este legiuitorul care poate să adopte legi, poate să identifice reglementări care să corespundă cerințelor”, a mai declarat Csaba Asztalos.

COMENTARII / 0