Adrian Țuțuianu, președintele Autorităţii Electorale Permanente, mărturisește, într-un interviu pentru publicul HotNews, câteva lucruri care l-au șocat în instituția pe care o conduce și de care depinde unul dintre cele mai importante procese din viața societății: alegerile. El susține că le-a schimbat.
HotNews: Domnule Țuțuianu, în cea mai recentă apariție publică a dumneavoastră într-o conferință de presă în care ați vorbit despre mai multe nereguli la nivelul Autorităţii Electorale Permanente. Ce s-a întâmplat de atunci?
Adrian Țuțuianu: AEP a trecut prin foarte multe schimbări în ultimii ani şi sunt foarte multe lucruri acumulate din perioadele anterioare. Când am ajuns la Autoritate, eu am putut să constat următoarele chestiuni.
Citește șiIranul a trimis Hezbollahului 200 de milioane de dolari după războiul din Liban, în ciuda înăspririi măsurilor de izolare impuse de SUA
Îi explic în detaliu, pentru a face totul mai clar.
1. Își părea rar să se prezinte la locul de muncă.
2. Criteriile de prezență se înregistrau în zorii zilei atât pentru plecare, cât și pentru sosire.
3. În acea zonă, nu se monitoriza activitatea personalului.
4. Este unică organizație în care nu am identificat reţea de telefonie internă.
Concediile nefolosite, pentru a fi plătite suplimentar
Am observat că în 2024 și în 2025 nu s-au acordat concedii de odihnă – unele dintre motive fiind justificate de faptul că acestea au fost ani electorali, în timp ce altele rămân nejustificate, întrucât ar fi trebuit să se asigure continuitatea activității.
6. Într-un birou, am observat că colegii se adunau în fiecare zi pentru a fuma narghilea.
7. Am constatat că erau peste 30 de dosare în care angajaţii dădeau în judecată instituţia.
„Pur și simplu strigător la cer dacă gândim la cum e cheltuit banul public”
Este evident că lucrătorii beneficiază de dreptul de a accesa justiția, însă ilustrează un caz în care s-au generat pierderi de aproape 2 milioane de lei: în 2020 au fost înființate aproximativ 13 posturi de funcționari publici de rang înalt.
Aceasta indică faptul că individul primește un salariu, locuință de serviciu și o diurnă echivalentă cu 2% din salariu pe zi. Astfel, cheltuielile pentru o astfel de poziție ajung la 40.000 lei, iar persoana respectivă conduce 5 angajați. În contextul cheltuielilor publice, această sumă este evidentă și alarmantă.
Epopeea mașinilor „de la stat”
8. Am constatat, motivat de faptul că avem locuri de parcare în Centrul Vechi, că s-a încheiat un contract de închiriere cu o firmă privată pentru parcarea maşinilor în timpul zilei, însă seara 19 angajaţi ai AEP făceau naveta cu maşina instituţiei.
Am identificat un șofer care se îndrepta spre Bragadiru cu mașina instituției, motivat de lipsa unui loc de parcare.
În prezent, o mașină nu mai consumă lunar 500 litri, așa cum se făcea în trecut, ci doar între 100 și 150 litri.
Altă ilustrare se referă la măsurarea activității. Am observat că în noiembrie, decembrie, ianuarie și februarie, examinând 4-5 direcții județene, angajații au generat în fiecare lună 5-6 documente, dintre acestea unul fiind tabelul de prezență la muncă, iar altul o cerere de concediu.
– Şi ce-aţi făcut?– Toate lucrurile astea le-am luat în analiză și am impus reguli. Acum se vine la serviciu, se semnează condica la venire și la plecare.
Am solicitat angajaților să se ocupe de registrul electoral și am reușit să eliminăm 15.000 de persoane decedate.
Există încă aproximativ 30.000 de persoane pentru care nu putem efectua radiarea, din cauza lipsei documentelor. Am pus în funcțiune instituția. Am solicitat angajaților să-și prezinte conflictele de interese. În plus, am cerut elaborarea unor reglementări.
AEP dorește să stabilească crearea unui partid politic
– Adică să pregătiţi legi? Ce legi?
Am pus în proces o lege ce vizează implementarea regulamentului 900/2024 referitor la publicitatea politică. O lege dedicată partidelor politice. O lege ce reglementează exercitarea dreptului de vot de către cetățenii străini care au domiciliul sau reședința în România. O nouă lege ce stabilește finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. O lege care stabilește organizarea și funcționarea AEP. Ultimul act normativ introdus este Codul Electoral.
– Ce aveţi de gând să schimbaţi cu privire la partidele politice?– La partide politice mă interesează să rezolvăm problema denumirii și a elementelor de identificare, pentru că s-au creat confuzii, sunt și acum procese pe rol. De exemplu, mâine se poate înființa un partid PNL Conservator. E de natură să producă confuzii și atunci vreau să reglementăm această chestiune.
În continuare, Tribunalul București deține competența de a autoriza crearea și dizolvarea partidelor politice. În linie cu practica altor democrații avansate din Europa, aș propune ca această procedură de înregistrare și modificare a partidelor să fie delegată AEP-ului, iar deciziile AEP să fie supuse pronunțării Curții de Apel.
– Deci, AEP să decidă dacă se constituie sau nu un partid? Exact! După depunerea cererii la AEP, instituția o examinează, respectând termenul legal, completând documentele în mod specializat, asemenea celor de la Registrul Comerțului pentru societăți. Se elaborează un raport, iar pe baza lui se decide înscrierea sau respingerea partidului politic. Actul administrativ emis poate fi contestat în instanța de judecată competentă; în acest caz, am menționat Curtea de Apel, deoarece suntem autoritatea centrală a administrației publice.
De ce dorește ca guvernul să renunțe la rambursarea fondurilor provenite din donațiile candidaților
– Şi cu privire finanțarea partidelor ce aveţi de gând?– La finanțarea partidelor politice trebuie să vedem în primul rând ce cheltuiesc partidele și pentru ce cheltuiesc partidele și să stabilim niște plafoane care să fie adecvate noilor realități.
În al doilea rând, să analizăm statutul legal al donatorilor. În al treilea rând, să examinăm modalitatea de colectare a fondurilor pe platforme digitale și să clarificăm regimul lor juridic.
– Adică tot prin donații? – Prin donații. De exemplu, donația, dacă e peste 25.000 de lei, trebuie să o închei prin act autentic. Dar ce s-a întâmplat la ultimile alegeri? Unii fac donații la câteva zile, una după alta.
— Unde ați observat acest fenomen? — În cadrul campaniei din 2025. Acesta constituie unul dintre motivele pentru care Autoritatea Electorală Permanentă a respins solicitarea de rambursare, inclusiv în cazul domnului Nicușor Dan. Totuși, nu numai el a folosit platforme; aproape toate partidele se bazează pe astfel de sisteme pentru a strânge donații.
Este necesar să verificăm dacă subvențiile primite de partidele politice pot fi depuse în conturi și dacă acestea pot genera o dobândă. În opinia mea, răspunsul este afirmativ. Totuși, în prezent nu se pot obține venituri din dobânzile generate de aceste fonduri.
Intenționez să clarificăm volumul de finanțare privată și volumul de finanțare publică. De asemenea, ar trebui să concepem un mecanism prin care cei cu o finanțare privată mai mare să beneficieze de subvenții.
Mai există încă o temă ridicată de noilor grupuri parlamentare: dacă un deputat poate să se alăture oricărui partid fără restricții, de ce nu ar trebui să se adapteze și subvenția la alegerea lui? Aceasta rămâne subiect de dezbatere.
Nu am aici o soluție, că m-ar putea acuza cineva că promovez migraţia politică. Dar astăzi suntem în situația în care partide politice primesc sume de bani considerabile, dar ele nu mai au numărul de parlamentari pe care îl aveau la începutul sesiunii.
Un alt subiect la care cetățenii ne-au scris: de ce trebuie să returnăm din fondurile publice contribuțiile unui candidat sau ale unui partid politic?
El afirmă că în septembrie va aduce propunerile.
– Dumneavoastră credeţi că statul n-ar trebui să ramburseze donaţiile?– Eu cred că există argumente serioase pentru întrebarea oamenilor. Totuși, partidele politice primesc bani mulți. Eu sunt de acord că trebuie să primească bani mulți. Subvenția este utilă din perspectiva combaterii faptelor de corupție. Dar discuția este câți bani și care-i regimul juridic al acelor bani.
– Când veţi avea gata propunerile acestea?– Vom face aceste propuneri în luna septembrie. Iar Codul Electoral undeva la sfârșitul lunii octombrie, începutul lunii noiembrie. Mai departe, fie un guvern cu puteri de pline le preia ca proiecte de lege şi cere dezbaterea lor în procedură de urgență în Parlament, fie niște grupuri parlamentare le preiau ca propuneri legislative.
COMENTARII / 0