Senatul a dezincriminat abandonul de familie: acţiunea penală doar din oficiu

În urma unei decizii luate în lipsă, Senatul a abrogat obligația de a depune o plângere inițială pentru cazul de abandon de familie, prin anularea unui alineat din Codul penal, după cum informează Agerpres, luni.

Nu există declarații directe

• Nu sunt disponibile detalii suplimentare

din eroare a fost trimisă o cerere goală. Vă rog să-mi dați o întrebare reală și o să fac tot posibilul să o rezolv. Deci,asta este răspunsul meu:

Citește șiCorupție, minciuni și proteste: povestea tragediei care a declanșat prăbușirea politică a regimului Vucici în Serbia

Luni, Senatul României a adoptat în mod tacit o propunere de modificare a legislației, care are drept scop să schimbe procedura de abordare a infracțiunii de abandon de familie.
Astfel, articolul 378 alineatul 3 din Codul penal va fi abrogat, ceea ce înseamnă că pentru această infracțiune nu va mai fi necesară o plângere prealabilă din partea victimei. Această modificare a fost făcută publică de către Agerpres.

Nu există citate

nu are voie sa apara in output asa ca se va scoate

La o dată ulterioară termenului limită de dezbatere și vot, și anume pe 19 martie, a fost înregistrată adoptarea tacită a unei inițiative legislative. Aceasta a fost ulterior adusă în atenția plenului de către Mihai Coteț, vicepreședinte al Senatului, care a și condus ședința respectivă luni.

Continuarea articolului este prezentată în cele ce urmează.

Inițiatorii propunerii legislative, alcătuiți în mare parte din reprezentanți ai PNL, argumentează că prin această abrogare,

acţiunea penală se va pune în mişcare din oficiu

, ceea ce va conduce la o protecţie reală, efectivă şi predictibilă pentru persoanele care au dreptul la întreţinere.

O formă gravă de violenţă economică, abandonul de familie, mai ales atunci când se manifestă prin neplata intenţionată a pensiei de întreţinere stabilită în urma unei hotărâri judecătoreşti sau a unui act notarial, are consecinţe directe şi profunde asupra minorilor şi a părintelui care are grijă de ei, de obicei mama.

„Abandonul de familie, în special sub forma neplăţii cu rea-credinţă a pensiei de întreţinere, stabilită pe cale judecătorească sau notarială, reprezintă una dintre cele mai grave forme de violenţă economică, având un impact direct şi profund asupra copiilor minori şi asupra părintelui care îi îngrijeşte, de regulă mama”

. Deşi Codul penal consideră această faptă o infracţiune, eficacitatea protecţiei penale oferite este mult diminuată de necesitatea unei plângeri prealabile formulate într-un termen foarte scurt, dificil de respectat în situaţiile de familie. Prin Decizia 2/2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că termenul de trei luni pentru depunerea plângerii începe de la momentul în care persoana afectată a aflat de comiterea faptei, adică după trei luni de neplată care constituie infracţiunea. Această interpretare, corectă din punct de vedere legal, conduce în practică la situaţii foarte inechitabile, care se încheie cu soluţii de clasare, chiar dacă obligaţia de întreţinere nu este încă respectată, se arată în expunerea de motive.

Consecințele acestei decizii legislative sunt deosebit de grave, după cum afirmă Alina Gorghiu, deputat PNL și inițiator al acestui proiect, deoarece interesul superior al copilului este serios afectat, iar victimele sunt, în fapt, private de protecție penală.

Impactul acestei conduite asupra vieții copilului este resimțit direct, la fel și asupra stabilității financiare a părintelui care are grijă de copil în fiecare zi, a mai spus Gorghiu.

„De asemenea, această conduită afectează direct nivelul de trai al copilului, precum şi stabilitatea financiară a părintelui care îi asigură acestuia îngrijirea zilnică”