Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL și fost premier desemnat, susține la Interviurile Libertatea că modul în care se comportă PSD-ul condus de Sorin Grindeanu arată că mai mult vor să încurce instalarea unui guvern cu puteri depline, condus de Luca Niculescu. Liberalul a mai precizat în dialogul de la Strasbourg ce învățăminte a tras din propria experiență de prim-ministru desemnat, dar și care sunt sincopele în ceea ce privește un consens pe noul Cadru Financiar Multianual (2028-2034), unde este unul dintre negociatorii-șefi.
– Libertatea: O să încep cu tema fierbinte, pentru că și dumneavoastră ați trecut de curând prin această experiență, cea a desemnării pentru funcția de prim-ministru. Avem acum a patra desemnare, domnul Luca Niculescu. Este o propunere bună pentru PNL sau nu?
– Siegfried Mureșan: În primul rând, propunerea trebuie să fie bună pentru România și pentru a putea trece ca bună sau nu pentru România trebuie să știm exact ce se întâmplă în cazul acestei propuneri. Trebuie să vedem un program de guvernare, trebuie să vedem o structură a guvernului, trebuie să vedem o echipă de miniștri. Lucrurile care sunt firești să le vedem la un prim-ministru desemnat înainte de a concluziona dacă e o soluție bună pentru România și dacă putem să îi dăm sprijinul sau nu. Noi, PNL, deși nu am cauzat această criză și nu suntem responsabili de blocajul în care se află România am încercat inclusiv să rezolvăm criza prin desemnarea mea. Deși nu suntem responsabili de această criză, evident că vrem ca România să aibă guvern, dar nu orice guvern. Nu vrem un guvern după chipul și asemănarea guvernului care a dus România la un deficit de 9%, ne-a îndatorat și am ajuns să plătim mai mult pentru dobânzi decât pentru educație, de exemplu, din bugetul de stat.
Citește șiÎnfrângere usturătoare pentru partidul premierului Cehiei. „Rezultatul este catastrofal”
În concluzie, dorim ca România să dispună de un guvern, însă aspirăm ca acesta să fie eficient; pentru a atinge acest scop, este esențial să analizăm programul de guvernare, organizarea și componența cabinetului.
Care considerați că există șanse pentru ca el să treacă, în special având în vedere experiența dumneavoastră?
În acest context, șansele și prognozele nu au relevanță. Este deja ales, iar este logic să fie pregătit la momentul alegerei și să prezinte rapid ideile cheie ale planului de guvernare, urmat de întregul program. De exemplu, am elaborat un plan de guvernare ce conține 370 de măsuri concrete. Astfel, în funcție de seriozitatea inițiativei, de calitatea cabinetului de miniștri și de specificitatea măsurilor, se poate concluziona că probabilitatea de a fi aprobată poate fi mai mică sau mai mare.
Sigur că am văzut, de exemplu, că domnul Grindeanu i-a făcut viața mai grea domnului Luca Niculescu începând să traseze linii roșii. Luni, domnul Grindeanu spune că nu există linii roșii pentru PSD, după care marți trasa linii roșii și a spus că dorește neapărat corectarea modului de guvernare din timpul lui Bolojan. Or, noi știm care sunt lucrurile bune care au început pentru România anul acesta, care sunt lucrurile necesare pentru România: reducerea risipei, reforma în companiile de stat, reducerea deficitului care îndatorează românii și fiecare dintre noi trebuie să plătim o rată mai mare a dobânzii.
Prin urmare, dacă domnul Grindeanu declară că vrea ca guvernul să fie aprobat, trebuie să acționeze în același fel ca și în prezent; totuși nu cred că această măsură îl sprijină pe Luca Niculescu sau îi îmbunătățește șansele de a trece în Parlament.
– Ce învățăminte ați extras din această desemnare dv.? Ce semnificație are aceasta pentru omul politic?
– În primul rând, această desemnare mi-a confirmat așteptările pe care le aveam și impresiile pe care le aveam despre situația politică. Mi-a confirmat că există în Parlamentul României trei forțe politice care vor ca țara să fie guvernată în mod responsabil: PNL, USR și UDMR. Am avut o cooperare ireproșabilă cu colegii din cele trei partide, atât în ceea ce privește programul de guvernare, cât și în ceea ce privește structura guvernului, negocierile pe pozițiile de miniștri, dar și în ceea ce privește strategia. Am discutat la fiecare punct, am pus opiniile laolaltă și am făcut o strategie concretă la fiecare pas. Și am apreciat mereu consecvența și seriozitatea PNL, USR, și UDMR.
Au adoptat hotărâri în structurile statutare ale partidului, în mod clar și previzibil. Au respectat cu strictețe acele hotărâri. Ulterior, PSD a ratificat așteptările mele. Am observat acest lucru în prezența domnului Sorin Grindeanu, care, în calitate de președinte al Parlamentului, m-a îndemnuit să renunț la mandat, arătându-mi astfel o înclinare față de Parlamentul României. În ziua în care a avut loc votul meu în Parlament, Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților, a preluat cuvântul, a susținut o lungă succesiune de falsuri și glume fără inspirație, după care a părăsit plenul și nu a participat la vot, în ciuda statutului său de președinte al Parlamentului.
Nu am întâlnit în UE o lipsă de respect mai mare a unui președinte de Parlament față de instituția sa. Această situație a consolidat și confirmat convingerile pe care le dețin. În prezent, cred cu tărie că cetățenii români aspiră la modernizare și la reformă a statului, dorința majorității populației. În contrast, majoritatea legislativului, sub influența PSD-AUR, dorește să păstreze status quo-ul, să apere privilegiile existente și să evite modernizarea și reformarea. Prin urmare, consider că pentru a transforma statul trebuie să obținem o majoritate care să nu includă PSD și AUR în urma ale
– La această plenară a fost o discuție și despre viitorul Cadru Financiar Multianual, dv. fiind unul din coraportori. De ce Parlamentul European și Comisia par să fie uneori pe aceiași lungime de undă, dar este mai greu cu Consiliul în momentul de față?
În prezent, UE se confruntă cu un număr mai mare de provocări decât în trecut. Este necesar să realizăm acțiuni suplimentare pentru oameni. Dacă așteptăm ca UE să efectueze mai multe măsuri, este firesc să îi oferim instrumentele, iar bugetul reprezintă un factor cheie. Europa nu poate face mai mult cu un buget mai mic.
Comisia Europeană a propus pentru următorii șapte ani un buget care este la același nivel cu bugetul din ultimii șapte ani. A propus un buget de 1,15% din venitul național brut al statelor membre. În ultimii șapte ani am avut 1,14%. A propus cam același buget, deși trebuie să facem mai mult în domeniul securității și apărării. Vedem dronele, vedem că trebuie să lucrăm pentru securitatea energetică, apărare și așa mai departe. Nu poți face mai mult cu același buget, ar fi o păcăleală să spui oamenilor că vei face mai mult cu același buget. De aceea noi, Parlamentul European, credem că e nevoie de o creștere a bugetului, cu 10% față de proiectul prezentat de Comisia Europeană.
Guvernele statelor membre doresc să plătească cât mai puțin în bugetul UE. Mai ales cele șase state care au economii puternice și care plătesc mult în bugetul UE și nu beneficiază pe măsură. Noi, România, pentru fiecare euro pe care îl plătim primim trei euro înapoi. Germania, Finlanda, Suedia, Austria, Danemarca, Olanda prin fiecare euro pe care îl plătesc, primesc mai puțin de jumătate de euro înapoi. Și atunci acele state doresc să plătească cât mai puțin și un buget cât mai mic. Eu cred, și aceasta este și opinia pe care am reușit să o impun ca negociator-șef în Parlamentul European, că statele care vor o reducere a bugetului greșesc. Și de aceea avem această negociere destul de dură acum între statele care vor o reducere a bugetului și noi, Parlamentul European, împreună cu 17 state, prietene ale coeziunii, inclusiv România, care vrem un buget mai ambițios.
În ce mod a rămas alocarea fondurilor pentru agricultură și coeziune? Rămâne același coș comun sau sunt separate?
– Aici deciziile finale nu sunt luate încă. Până acum, am avut bani pentru agricultură pe doi piloni: subvenții directe pentru fermieri și bani pentru dezvoltare rurală. Și am mai avut „Politica de coeziune”, bani pentru construcția, modernizarea, extinderea de școli, spitale, grădinițe, construcția de autostrăzi, reabilitarea căilor ferate, anvelopări de blocuri și așa mai departe. Comisia Europeană a propus punerea laolaltă.
Parlamentul European ne exprimă opoziția, deoarece nu dorim ca un primar și un fermier să se lupte pentru aceiași fonduri. Cerem predictibilitate. Solicităm ca fermierii să fie informați cu privire la cuantumul sprijinului european pentru următorii șapte ani. Dorim ca România să
Parlamentul European susține că trebuie să existe o distincție între aceste fonduri, așa cum a fost și până în prezent. Sunt convins că vom reuși să ne impunem poziția în cadrul negocierilor pe această temă, însă discuțiile nu s-au finalizat încă, deci situația rămâne deschisă. Totuși, Parlamentul European își dorește o separare clară și o predictibilitate sporită pentru cei care beneficiază.
– Dumneavoastră, în calitatea de coraportor, ați avut, de exemplu, o discuție și cu președinția României, cu Nicușor Dan, pentru a exista o coordonare pe dosar?
– Da, adevărul este că sunt foarte mulțumit de modul în care colaborăm cu toate instituțiile din România: cu Administrația Prezidențială, cu președintele pe acest subiect colaborarea a fost mereu una bună. În trecut, cu Administrația Prezidențială, cu consilierii responsabili, cu Reprezentanța permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, contactul este permanent și ei înșiși știu că a avea unul dintre cei doi negociatori-șefi ai Parlamentului European din România e o șansă pentru România. Și, de asemenea, evident, cu prim-ministrul, mai mult decât cu orice alt om politic. Mi se pare că premierul înțelege situația extrem de bine și premierul Bolojan este extrem de interesat ca în următorii șapte ani România să primească cât mai multe fonduri europene, în cele mai bune condiții pentru România și în domeniile în care avem nevoie.
În plus, și cu miniștrii de resort: ministra afacerilor externe, ministrul investițiilor și proiectelor europene, ministrul finanțelor, ministrul dezvoltării și ministrul agriculturii, cu toți, din perspectiva mea, fără reproș și cu o colaborare excelentă.
– Ca de fiecare dată, când vin la Strasbourg pentru o plenară, văd că în Parlamentul European vine pentru o dezbatere un șef de stat să vorbească pe un anumit subiect. Până acum, Nicuşor Dan a ales mai degrabă calea Americii și, dacă memoria nu mă înșală, nu cred că a fost vreo dezbatere la care să fie principal vorbitor. Când o să-l vedem? Și ține acest lucru de Parlamentul European sau ține doar de agenda dumnealui?
În primul rând, este benefic pentru România ca Klaus Iohannis, președintele țării, să se prezinte în fața plenului Parlamentului European. El a făcut acest gest de două ori: prima dată la începutul președinției sale în 2019 și din nou în februarie 2024. Având în vedere că această adresă a avut loc recent, este de așteptat ca și alte state să urmeze exemplul.
Președintele României va adresa plenul Parlamentului European la un moment viitor, iar acum este important să sărbătorim, la finalul acestui an și la începutul celui de-al următorului, 20 de ani de la aderarea României și Bulgariei la UE. Astfel, mă aștept ca, în Parlamentul European, să se reproducă atmosfera celebrării aderării Portugaliei și Spaniei la Uniunea Europeană cu patru decenii în urmă. Sunt convins că în lunile ce urmează vom avea ocazii pentru a pune România în prim-plan în plenul Parlamentului European.
COMENTARII / 0