Guvernul este avertizat de către Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) cu privire la coeficientul minim de 3.15 necesar pentru funcțiile de execuție din aparatul guvernamental.
În opinia sindicaliștilor, o subevaluare a administrației publice ar putea conduce la pierderea specialiștilor și la diminuarea capacității instituțiilor publice, potrivit sursei MEDIAFAX.
Administrația se confruntă cu riscul de a-și pierde memoria instituțională odată cu intrarea în vigoare a noii legi. Impactul acestei legi asupra funcționării administrației este considerat a fi unul semnificativ. Informațiile și experiența acumulate de-a lungul timpului sunt în pericol de a se pierde.
Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului a lansat critici vehemente la adresa noii legi a salarizării, denunțând o abordare discriminatorie din partea guvernanților și remarcând că, deși actul normativ propune principii precum echitatea, transparența și nediscriminarea, atribuțiile specifice funcționarilor guvernamentali nu sunt corespunzător reflectate.
Citește șiFlavio Bolsonaro în fața lui Lula da Silva la primul tur al Braziliei
Articolul continuă prezentând detalii suplimentare mai jos.
În plus față de aceasta, reprezentanții sindicatelor solicită și fixarea coeficientului de salarizare de 3.15, avertizând în legătură cu consecințele nefaste pe care le-ar putea produce noua lege privind salarizarea.
Posibilele repercusiuni negative ale noii legi au fost subliniate de sindicaliști.
Nu au fost oferite declarații
Nu au fost oferite detalii suplimentare.
Nu s-a putut reproduse lista deoarece originalul nu continea lista.
Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) a lansat o solicitare fermă în legătură cu noua lege a salarizării pentru personalul bugetar.
Se cere ca coeficientul minim pentru funcțiile de execuție în aparatul guvernamental să fie de 3,15.
O administrație centrală caracterizată prin salarii mici devine extrem de vulnerabilă, deoarece numeroși specialiști decid să părăsească instituțiile, iar cei rămași suferă de demotivare.
În consecință, instituțiile publice se confruntă cu o pierdere semnificativă de memorie administrativă, ceea ce duce la o scădere a calității actului public, după cum se menționează într-un comunicat de presă al SAALG.
Au fost prezentate motivele care infirmă majorarea salarială.
Argumentele privind impactul bugetar al remunerației în sectorul public sunt respinse de reprezentanții SAALG, care susțin că prezentarea cheltuielilor brute pentru salarii ca fiind problema cheie a deficitului bugetar este incompletă, deoarece o parte din salariile celor din sectorul bugetar revin la bugetul de stat sub formă de contribuții fiscale.
Potrivit sindicatului, deficitul bugetar are origini în
„colectarea slabă, evaziunea tolerată și privilegiile politice”
, și nu în salariile încasate de angajații din sectorul public.
SAALG solicită, de asemenea, Executivului să considere coeficientul 3,15 ca fiind un nivel minim de respectare instituțională.
„un prag minim de respect instituțional”
reprezintă solicitarea înaintată de către SAALG.
Concluzia enunțată într-un comunicat este următoarea: cei care vor decide să ne trateze ca pe o chestiune financiară generată de insuccesele în colectare, de risipa de natură politică și de sinecurile pe care nu au curajul să le abordeze, vor fi înregistrați în istorie sub numele pe care și-l asumă în mod deliberat prin fapte concrete: măcelarii din cadrul administrației publice.
„Cei care vor alege să ne trateze ca pe o problemă bugetară pentru eșecurile colectării, pentru risipa politică și pentru sinecurile pe care nu au curajul să le atingă, vor rămâne în istorie cu numele pe care singuri și-l asumă prin fapte: măcelarii administrației publice”.
Schema salarială prevăzută în recenta lege dedicată remunerației angajaților din sectorul bugetar a stârnit critici din partea reprezentanților sindicali, care cer o creștere a coeficientului pentru pozițiile de execuție. Este vorba despre o solicitare făcută în urma analizei grilei de salarizare, care a fost considerată inadecvată de către sindicate. Represiunea salarială a fost dezbatută și
„Nu este suficientă”
potrivit sindicaliștilor din guvern, care au explicat motivul pentru care coeficientul trebuie ajustat pentru funcțiile de execuție.
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a dezvăluit luni detaliile noii legi a salarizării, un obiectiv esențial al PNRR.
Această lege prevede o structură salarială unitară compusă din 12 grade, fiecare grad fiind caracterizat printr-un anumit interval de coeficienți.
Primul grad pornește de la coeficientul 1,00, iar gradul 12 ajunge până la 8,00.
Această reglementare are scopul de a stabili un sistem de salarizare mai clar și mai echitabil pentru bugetari.
No, wait, I need to re-write without adding extra info
Luni, Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a prezentat un proiect de lege privind salarizarea, care constituie un punct de referință în cadrul PNRR.
Acest act normativ introduce un sistem de 12 grade salariale, fiecare fiind definit printr-un anumit interval de coeficienți.
Primul grad are un coeficient de 1,00, în timp ce cel de-al 12-lea grad ajunge la 8,00.
Astfel, noul cadru legislativ stabilește o structură unică de salarizare.
COMENTARII / 0