Snoop: Așa au ascuns – CNSAS confirmă că generalul Pahonțu nu a depus de 18 ani declarația pe proprie răspundere prin care să-și asume că nu a făcut poliție politică la Securitate

Recorder a arătat că România are la 36 de ani de la căderea comunismului un șef SPP  care a făcut parte din forțele de represiune de la protestele din decembrie 1989 și din iunie 1990. Cum de a fost posibil să nu se știe și ofițerul Lucian Pahonțu să devină șef de serviciu secret într-un stat UE? Site-ul de investigații Snoop a descoperit cum au subminat Lucian Pahonțu și SPP procesul legal, astfel ca timp de 18 de ani generalul să nu primească din partea CNSAS nicio decizie, albă sau neagră, privind calitatea de lucrător al Securității.

• Conform legii, ca orice șef sau adjunct de serviciu secret, generalul Pahonțu trebuia să depună la SPP o declarație pe proprie răspundere prin care să-și asume că nu a fost lucrător sau colaborator al Securității și că nu a comis fapte prin care a încălcat drepturile fundamentale ale omului.
• Aceasta este o condiție obligatorie pentru cercetarea CNSAS. 
• Potrivit legii, SPP trebuia să trimită declarația lui Pahonțu la CNSAS încă din 2008. Doi dintre adjuncții lui Lucian Pahonțu de-a lungul anilor – Gabriel Crețu și Alexandru Burian – au depus cererea, au fost verificați și au primit verdict de „necolaborare”. 
• Cererea lui Lucian Pahonțu nu a ajuns niciodată la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), conform unui răspuns sosit în luna august pentru Snoop și emis de Constantin Buchet, președintele CNSAS.
• Cercetarea lui Lucian Pahonțu a început, totuși, la cererea unei persoane fizice. De 18 ani, cercetarea nu s-a încheiat. 

Cel mai vechi director al serviciului secret, Lucian Pahonțu, a fost investit în această funcție de către fostul președinte Traian Băsescu în decembrie 2005 și a continuat să ocupe postul sub conducerea lui Klaus Iohannis și a Nicușor Dan.

El a fost plasat în statut de rezervă în luna noiembrie a anului 2024, în vârstă de 60 de ani. Totuși, a fost angajat sub un contract și a continuat să ocupe funcția de șef al SPP. În ultimele doi ani, el se numără printre cei care combină pensia cu salariul.

Citește șiLuca Niculescu anunță: Prioritate pentru pensionarii cu pensii mici

În acea noapte, aproape 50 de persoane au pierdut viața.

În intervalul de 21 de ani, începând cu momentul în care Pahonțu a preluat conducerea SPP, au răsărit îndoieli privind legăturile sale cu vechea Securitate. În prezent, aceste îndoieli s-au transformat în certitudine.

Lucian Pahonțu a deținut funcția de comandant de pluton în cadrul Trupelor de Securitate la UM 0305 din Băneasa, potrivit investigației Recorder, în intervalul 1987-1990.

Documentele arată că Pahonțu a recunoscut că a fost la 21 decembrie 1989, între 22:00 și 02:00, în Piața Universității, unde aproape 50 de oameni au fost ucise de forțele de ordine din care făcea parte, iar plutonul său era condus de Lucian Pahonțu.

Audiat de procurori, Pahonțu a negat orice act de represiune al său și al oamenilor săi. În răspunsul către Recorder, șeful SPP nu a infirmat prezența la locul unde oameni au fost bătuți, arestați și uciși. Dar a spus că el a respectat întotdeauna legea. A mai afirmat, pentru Parchet, că s-a retras la mașini în timpul protestelor. Proteste reprimate violent.

Nu puteam trage în oameni pașnici, care cu o mână aprindeau o lumânare și cu altă mână nu o lăsă să se stingă

1989 a marcat desfășurarea continuă a mișcărilor de eliberare din comunism în țările din estul Europei. În noiembrie, Zidul Berlinului s-a prăbușit. Chiar dacă alte regimuri estice pregăteau măsuri represive, liderii lor nu au emis comanda. Nici cehii, nici bulgarii, nici ungurii, niciun alt regim european nu au comis execuții împotriva cetățenilor lor.

Un oficial din estul Germaniei, intervievat pentru filmul documentar „Turning Point”, a declarat:

„nu puteam trage în oameni pașnici, care cu o mână aprindeau o lumânare și cu altă mână nu o lăsau să se stingă

România a fost singurul stat în care a fost reluat scenariul de represiune din China.

Singurul guvern care a decis să se tragă și singurele forțe care au executat represiunea au fost în România, în decembrie 1989. La noi s-a urmat scenariul represiunii sângeroase din Piața Tiananmen, din iunie 1989, când regimul a omorât studenții care protestau. 

În București, în noaptea de 21 decembrie, a fost trasă o armă în zona exact unde se afla plutonul sub comanda lui Lucian Pahonțu, iar când procurorii din cadrul Dosarului Revoluției l-au întrebat, acesta a negat că ar fi avut vreun contact cu revoluționarii.

Băsescu a exprimat, în interviul pentru Snoop, opinia sa despre Pahonțu și a spus:

„Dacă aveam ceva să-i reproșez, îl dădeam afară!”

În urma unei conversații cu Snoop, fostul cadre al SPP, Mircea Găinușă, susține că Pahonțu a urmat specializarea în Transmisiuni într-o clasă din cadrul Ministerului de Interne (DSS), în ciuda faptului că Școala de Ofițeri Activi din Sibiu, pe care a studiat-o înainte de ‘89, era subordonată oficială MApN.

„În CV-ul domniei sale se omite cu bună știință inserarea unor fapte și împrejurări de natură a produce efecte juridice. Consider că faptele acestui militar de a ascunde adevărul pot constitui elementele materiale ale infracțiunilor de fals în declarații și respectiv fals intelectual”, îi scria Găinușă președintelui Băsescu. 

În acea perioadă, Pahonțu a respins acuzațiile și le-a descris ca fiind

„o răzbunare personală”

.

În primele zile ale săptămânii, Traian Băsescu a respins o discuție propusă de Snoop despre conducătorul SPP. Totuși, prin mesaj text, a ad

Declarația absentă de 18 ani

În anul 2008, odată cu intrarea în vigoare a noii Legi a deconspirării, verificarea oficială a lui Pahonțu de către CNSAS nu a fost pusă în prim-plan.

Motivul? Iată răspunsul pe care l-a primit Snoop de la CNSAS, prezentat pas cu pas în cadrul procesului de verificare.

CNSAS poate iniția verificarea din oficiu doar în situația în care Pahonțu depune o declarație pe proprie răspundere, obligație impusă de lege, a subliniat Consiliul.

Prin această măsură, conducătorul SPP trebuie să declare, sub riscul de fals în declarații, dacă a activat ca lucrător sau colaborator la Securitate.

Conform legislației, declarațiile de la conducătorii de servicii și de la subordonații acestora trebuie prezentate „în fața superiorului instituțional” la care aparțin. Astfel, generalul Lucian Pahonțu ar fi trebuit să depună documentul la directorul SPP Lucian Pahonțu în termen de 30 de zile de la data de numire, precizează legea.

Absentea declarației a blocat verificarea oficială, însă procesul a fost inițiat la solicitarea unui individ. Investigația a durat 18 ani, deoarece implică verificări în arhivele altor instituții, care nu furnizează întotdeauna informațiile, a raportat site-ul de investigații Snoop.

În plus, legea nu indică ce instituție ar trebui să aplice sancțiuni și nu le precizează.

Constantin Buchet, directorul CNSAS, a subliniat că cererea lui Pahonțu nu există.

S-au împlinit 18 ani de la promulgarea legii.

După un răspuns primit în luna august, declarația lui Pahonțu nu a ajuns nici în prezent la CNSAS, a declarat președintele instituției, Constantin Buchet, în numele Snoop.

Cu fiecare nou mandat prezidențial, SPP a avut ocazia să intre în legalitate. Mai ales că CNSAS trimite adrese cel puțin înaintea fiecărui ciclu electoral „tuturor structurilor ierarhice piramidale despre necesitatea transmiterii” declarațiilor, se precizează în răspunsul primit. 

Două adjuncți subordonati lui Pahonțu au acționat în conformitate cu legea.

În ceea ce privește doi dintre colaboratorii săi de-a lungul timpului, Gabriel Crețu și Alexandru Burian, investigațiile au fost inițiate la solicitare, în decursul a nouă luni de la promulgarea Legii de deconspirare a Securității. Au fost finalizate în termen de doi ani, rezultând certificări de necolaborare.

În prezent, Daniel Ion Bălașa, adjunctul lui Lucian Pahonțu, a fost supus unei verificări în 2009, șapte ani înainte de a se alătura SPP, la solicitarea ANI, pentru funcția de vicepreședinte pe care o ocupa. Conform legislației, el trebuia să fie reverificat la momentul preluării poziției în cadrul SPP.

SPP nu a oferit un răspuns.

Snoop a adresat întrebări SPP cu privire la depunerea declarației pe proprie răspundere de către Lucian Pahonțu și la transmiterea acesteia către CNSAS. Instituția nu a oferit niciun răspuns.

El ne-a confirmat, ca răspuns, că se supune „atașamentului necondiționat” față de normele legale.

În schimb, într-un răspuns transmis Recorder, SPP spune, între altele, că „la numirea în funcțiile ocupate de-a lungul carierei și inclusiv în cea actuală, instituțiile abilitate au efectuat verificări amănunțite, în conformitate cu legislația în vigoare, și și-au dat avizul pentru ocuparea pozițiilor respective”. 

SPP nu indică la ce instituții se referă, însă suntem conștienți că CNSAS nu a transmis nicio decizie până în acest moment.

Conform legislației, lipsa depunerii declarației implică responsabilitate penală, civilă, administrativă sau disciplinară.

Nu precizează însă și ce instituție e responsabilă să aplice sancțiuni. „Unde legea nu distinge, inițiativa nu ne poate aparține”, explică CNSAS lacunele în reglementare. 

Germina Nagâț a afirmat:

„Această formă de lustrație este blocată de instituții”

„Practic, această formă de lustrație este blocată de instituții și reprezintă o protecție pentru ascensiunea fără obstacole a foștilor colaboratori sau a ofițerilor Securității”, declara Germina Nagâț, membră a Consiliului CNSAS, pentru Europa Liberă, în 2023, în contextul cazului Victor Neumann. 

Dacă, după examinarea efectuată de CNSAS, se confirmă că Pahonțu a activat în cadrul Securității și a realizat fapte ce au încălcat drepturile fundamentale ale omului, dosarul va fi înaintat instanței, în conformitate cu legea.

Un verdict nefavorabil nu implică pierderea funcției. Conform legii de funcționare și organizare a SPP, revocarea lui Pahonțu poate fi efectuată exclusiv de președintele României, la inițiativa CSAT. Pentru detalii, accesați investigația de pe Snoop.ro.