Opiniile cetățenilor din Republica Moldova cu privire la posibila unificare cu România au fost colectate într-un studiu sociologic recent.
Cercetarea a abordat direct populația din Republica Moldova pentru a evalua sentimentele și percepțiile acestora.
Rezultatele unui studiu sociologic recent arată că, în cazul unui referendum privind unirea Republicii Moldova cu România, organizat duminică viitoare, răspunsurile cetățenilor din Republica Moldova sunt următoarele: 44% s-ar pronunța în favoarea unirii, în timp ce 39,2% s-ar opune. De asemenea, 9,4% declară că nu ar participa la referendum, 6,7% afirmă că nu au o părere clară sau nu s-au decis încă, iar 0,8% nu au oferit un răspuns. Aceste date au fost raportate de News.ro.
Rezultatele sondajului realizat în rândul diasporei moldovenești arată că 60,8% dintre respondenți au optat pentru un răspuns afirmativ, în timp ce 24,3% au declarat că nu sunt de acord.
În același timp, 9,7% dintre cei chestionați au menționat că nu ar lua parte la proces, 4% încă nu au luat o decizie, iar 1,1% nu au oferit niciun răspuns.
Citește șiSiegfried Mureșan: Nu a învățat nimic, nu va ezita ordonanță pro-furt
37% dintre participanții la sondajul din Republica Moldova consideră că o eventuală unire cu România ar avea efecte pozitive, în timp ce 33% se așteaptă la consecințe negative.
În rândul diasporei, un procent de 52.1% dintre cei 235 de respondenți consideră că unirea ar avea mai multe beneficii.
Nu există declarații directe care să necesite păstrarea verbatim.
Este de remarcat faptul că studiul a fost realizat în străinătate în 12 țări cu cea mai mare participare la alegerile legislative din septembrie 2025, după cum informează Radio Moldova.
Un studiu recent a scos la iveală opiniile cetățenilor din Republica Moldova cu privire la unirea cu România. Rezultatele acestui sondaj au fost făcute publice, oferind o imagine clară a sentimentelor populației. În cadrul acestui sondaj, opinions cetățenilor din diaspora au fost, de asemenea, luate în considerare.
Nu există încă date suficiente pentru a face o declarație
, a declarat un reprezentant al institutului de cercetare. Sondajul a fost realizat în rândul populației din Republica Moldova și a diasporei pentru a înțelege cum votează cetățenii cu privire la această chestiune. Datele complete ale sondajului urmează să fie prezentate în cadrul unei conferințe de presă.
În cadrul sondajului, oamenii au evidențiat dezvoltarea economică și creșterea standardului de viață ca fiind principalele avantaje ale unirii, menționând în mod special pensii și salarii majorate.
Principala îngrijorare exprimată a fost legată de pierderea suveranității și independenței, acest motiv fiind invocat într-un procent similar atât în Republica Moldova, cât și în rândul diasporei, fiind urmat de posibile tensiuni interetnice și de o eventuală rupere a legăturilor cu Rusia.
În legătură cu momentul oportun pentru materializarea unirii cu România, un anumit procent din populație are opinii divergente. Data realizării acestui deziderat rămâne o necunoscută pentru majoritatea cetățenilor. În Republica Moldova, rezultatele celui mai recent sondaj pe această temă au fost făcute publice, oferind detalii despre percepțiile populației și ale diasporei cu privire la această chestiune.
Un anumit interval de timp pentru realizarea unificării a fost indicat de cei mai mulți dintre respondenții care susțin această idee, și anume în următorii 2–4 ani.
Studiul a scos în evidență, de asemenea, o evoluție a identităţii naţionale româneşti, adică a numărului de persoane care se consideră etnici români, vorbitori de limbă română, care afirmă că românii și moldovenii sunt același popor.
În cadrul probei reprezentative din Republica Moldova, 15% dintre respondenți s-au autoidentificat ca fiind de etnie română, în timp ce 65% s-au declarat de etnie moldovenească.
În ceea ce priveşte diaspora, se remarcă o dublare a procentului celor care se consideră de origine română, această categorie ajungând la aproximativ 32%.
Vorbind despre limba maternă, respondenții din Republica Moldova au declarat în proporție de 44.2% că vorbesc româna, în timp ce 40% au menționat limba moldovenească. În urma acestui sondaj, limba română a devenit prima opțiune, spre deosebire de datele recensământului, iar în rândul diasporei, această proporție crește considerabil, atingând 72%.
Concluziile recente ale unui sondaj arată că, în Republica Moldova, opiniile publice dominante nu reflectă întreaga realitate, deoarece se înregistrează o pluralitate de susținători ai unirii, iar printre cetățenii moldoveni care trăiesc în diaspora, se observă o majoritate absolută care susține această idee.
În plus, diaspora se remarcă printr-o atitudine considerabil mai favorabilă României și unirii, fiind și mai bine informată. O inițiativă de informare concisă ar putea ridica sprijinul pentru unire cu încă 14 procente.
Se înregistrează o creștere a conștiinței naționale românești, potrivit datelor actualizate, comparativ cu Recensământul din 2024. Motivația economică rămâne principalul factor care determină sprijinul pentru unire, depășind motivația identitară, după cum arată rezultatele.
„Totuşi, motivaţia economică pentru susţinerea unirii o domină pe cea identitară”.
În perioada 12 – 23 martie 2026, un sondaj a fost realizat pe un eșantion de 1078 de respondenți, cetățeni ai Republicii Moldova, cu vârsta de cel puțin 18 ani, care locuiesc în Republica Moldova, precum și 252 de cetățeni moldoveni care trăiesc în diaspora.
Marja de eroare înregistrată este de ±3.0% pentru un nivel de încredere de 95%, presupunând o proporţie reală de 50%.
COMENTARII / 0