SRI a instruit 1.200 de profesori din țară ca să identifice și să raporteze elevi care ar putea ajunge teroriști. „Sunt mai atent și la copiii introvertiți”

1.180 de cadre didactice din colegii naționale, licee tehnologice și școli gimnaziale au participat la un curs ținut de experți SRI. Site-ul de investigații Snoop a discutat cu 23 de profesori, directori și consilieri școlari ca să afle ce anume le-a cerut SRI. Jurnaliștii au pus întrebări și către inspectoratele școlare, MAI și SRI. 

În Marea Britanie, această practică există de la 2015, iar rapoartele se adresează autorităților și poliției, fără a fi trimise către serviciile secrete. În România, inspectoratele școlare au declarat în mare parte că vor notifica poliția; unele dintre ele au menționat că

„vor face colaborare rapidă între școli, poliție și structurile de securitate”

Citește șiAscensoarele vor putea fi verificate mai repede în situații de criză. Ce prevede hotărârea adoptată de Guvern

și altele au afirmat explicit că vor face

„raportare la SRI

Am solicitat informații de la autoritățile statului privind semnificația unei colaborări directe între un serviciu secret de informații și cadrele didactice. Se tratează de o procedură obișnuită sau reprezintă o schimbare de paradigmă în relația dintre instituțiile de securitate și sistemul educațional?

Am adresat întrebări profesorilor care s-au opus unor programe similare în străinătate, despre motivele lor și despre modul în care consideră că evoluează relația profesor‑elev.

Am solicitat informații de la Comisia Europeană pentru a afla dacă astfel de inițiative sunt uzuale în alte state membre sau dacă România constituie o excepție.

Am solicitat inspectoratelor școlare să ne confirme dacă cadrele didactice ar depune raporturi către SRI, având în vedere că în România, eventualele infracțiuni se adresează poliției și sunt urmărite de procurori, nu de serviciile secrete.

Modul în care a fost implementat programul

Serviciul Român de Informații (SRI) a implementat, în perioada de la iunie 2024 până la iunie 2026, inițiativa denumită „Previsio – Prevenirea radicalizării și a extremismului violent în sistemul de învățământ preuniversitar”.

aproape un milion de euro a fost costul proiectului: 850.000 de euro provin din fonduri europene alocate Programului Național de Securitate Internă 2021-2027, sub coordonarea Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Restul, 95.000 euro, a fost alocat din bugetul de stat.

În cadrul inițiativei, partenerii au fost Ministerul Educației și MAI, iar în interiorul acestuia, 320 de angajați au fost instruiți.

Obiectivul inițiativei, cu un buget de aproape un milion de euro, constă în identificarea elevilor care ar putea să execute acte teroriste islamiste sau să comită violențe sub pretextul unei ideologii extremiste.

„Colaborarea rapidă cu poliția și cu structurile de securitate”

este considerată una dintre abilitățile dobândite de profesori.

Ce semne de radicalizare urmăresc profesorii la elevi?

• „Sunt mai atentă la elevii care tind să se izoleze, la schimbările bruște de comportament, la anumite simboluri (tatuaje, n.r.) sau mesaje pe care le afișează, la modificări ale stilului vestimentar. Nu reprezintă o dovadă a radicalizării, însă ele pot constitui semnale care necesită dialog” – directoare, colegiu din Brașov.
• „Aveam un elev din Arabia Saudită, îmi amintesc că îl priveam cu mai multă atenție. Un copil de altfel fără nicio problemă. (…) Sunt mai atent și la copiii introvertiți” – director, colegiu din Botoșani.
• „Am avut un elev, nici el nu știa exact dacă era neonazist, satanist. A mai venit cu o svastică, avea niște inele și un pandantiv mai dubios, a mai intrat în cimitirul evreiesc. Un băiat olimpic, pașnic, agreat în clasă. Le-am spus domnilor de la SRI cu care am făcut cursul despre caz, au spus că-l știu” – profesoară de istorie, colegiu din Ploiești.

Ce măsuri trebuie să adopte profesorii dacă constată un elev radicalizat

Dacă „identifică un elev radicalizat”, conform trainingurilor SRI, primele intervenții ar fi la nivelul școlii și, în ultimă fază, ar contacta poliția și SRI, au răspuns mai mulți dintre profesorii cu care Snoop a vorbit. Sau ar suna direct la 112 – în cazurile urgente. 

În ceea ce privește procedura pe care un profesor trebuie să o urmeze dacă identifică un elev „radicalizat”, SRI a precizat, în răspunsul său la cererea Snoop, că este necesar să solicite sprijinul consilierilor școlari, al autorităților din DGASPC și al forțelor de ordine.

Marea Britanie implementează această măsură, însă informațiile sunt transmise autorităților de poliție.

În 2015, Marea Britanie impune instituţiilor de învăţământ și unităţilor medicale să transmită autorităţilor locale și forţelor de ordine informaţii despre persoane care ar putea susţine activităţi teroriste, având potenţial de radicalizare, în special în direcţia terorismului islamist. Iniţiativa este denumită Prevent.

Printre cei care s-au opus, Lee Jerome, profesor și cercetător din Marea Britanie, a oferit răspunsuri la câteva întrebări adresate de Snoop.

Lee Jerome prezintă cursuri, printre alte teme, drepturile copilului la Universitatea Middlesex din Londra.

În trecut, Jerome a activat ca profesor de istorie și sociologie la licee din orașul respectiv, iar acum a publicat o carte și mai multe articole despre programul Prevent din țara în care trăiește.

„Principalul risc este că profesorilor li se cere să ia decizii într-un domeniu în care, cel mai probabil, nu au pregătirea sau expertiza necesare”

explică Jerome. Cadrele didactice distorsionează unele declarații sau acțiuni ale elevilor.

„Dacă profesorul tău te bănuiește de extremism, se poate schimba relația dintre voi, chiar dacă discuția nu duce la o raportare oficială. Pentru mulți tineri vulnerabili, profesorii sunt singurii adulți pe care se pot baza. De aceea, este îngrijorător că programul ar putea afecta această relație de încredere”, a explicat Lee Jerome, profesor și cercetător în Marea Britanie. 

Acestea sunt acțiunile pe care inspectoratele școlare din România le vor întreprinde

Am cerut de la inspectoratele școlare detalii privind competențele dobândite de profesori și planurile lor viitoare. Printre acestea se numără:

• Colaborarea rapidă între școli, poliție și structurile de securitate – ISJ Vrancea.
• Monitorizarea comportamentului școlarilor din perspectiva indicatorilor radicalizării, extremismului religios – ISJ Arad.
• Raportare către instituțiile partenere: SRI, MAI, Ministerul Educației – ISJ Harghita.
• Identificarea și prevenirea radicalizării și terorismului în rândul tinerilor –  ISJ Bacău.
• Dezvoltarea gândirii critice în rândul elevilor – ISJ Ialomița.

Profesorii precizează ce au înțeles din sesiunea de instruire, conform articolului publicat de Snoop.