Stânga, succesorul Partidului Comunist din Germania de Est, a înregistrat cea mai bună performanță la Berlin de la unificarea țării în 1990. Conform numărătorului parțial al voturilor, partidul a obținut 25,3% (+13,1% față de 2023) din voturile pentru Camera Deputaților capitalei germane și a câștigat 44 (+22) mandate din totalul de 159.
– continuarea articolului este mai jos –
Uniunea Creștin Democrată (CDU) se poziționează cu 19,1% (-9,1%) și 33 de mandate, în scădere cu 19; AfD obține 16,2% (+7,1%) și 28 de mandate, în creștere cu 11; Verzii rețin 14,5% (-3,9%) și 25 de mandate, cu o scădere de 9; Partidul Social Democrat (SPD) are 12,1% (-6,3%) și 21 de mandate, în scădere cu 13; iar Alianța Sarah Wagenknecht (BSW, stânga naționalistă) colectează 5,0
Citește șiPartidul câștigat Berlin vrea să naționalizeze sute de mii de locuințe
Din 2023, capitala germană a fost condusă de o alianță CDU – SPD, care a înregistrat pierderea majorității în Camera Deputaților. Este foarte probabil ca funcția de primar să fie ocupată de liderul Stângii din capitală, Elif Eralp. Ea are 45 de ani, s-a născut în München la urmașii de la Turcia și a obținut cetățenia germană în 1996. O alianță viabilă pentru Stânga ar putea include Verzii și SPD.
În landul Mecklenburg Pomerania Inferioară, din nord-estul Germaniei, SPD a pierdut primul loc în favoarea AfD, după 28 de ani de guvernare neîntreruptă a parlamentul regional de la Schwerin. AfD a obținut aici 37,9% (+21,2% față de 2021) și 30 de mandate (+16) din 71, urmat de SPD cu 35,7% (-3,9%) și 28 de mandate (-6), Stânga 6,7% (-3,2%) și 5 mandate (-4), Verzii 5,4% (-0,9%) și 4 mandate (-1) și CDU 5,0% (-8,3%) și 4 mandate (-8).
AfD a ocupat primul loc în Saxonia-Anhalt, două săptămâni în urmă, însă partidul de guvernământ
Rezultatul din cele două scrutine reprezintă o nouă lovitură politic pentru coaliția de guvernare federală, CDU – SPD. Cancelarul federal și liderul CDU, Friedrich Merz, a vorbit public la mai puțin de 15 minute după închiderea urnelor, foarte devreme în noaptea alegerilor, scrie ARD, canalul public TV. Atât de devreme, de fapt, încât scopul său principal părea a fi să pună capăt speculațiilor. Una dintre aceste speculații era că Merz ar putea renunța la președinția partidului, dar ar rămâne cancelar. Merz a vorbit pe larg despre reformele necesare care ar necesita „coloană vertebrală, statornicie și răbdare”, înainte de a adăuga propoziția crucială: „Voi face toate acestea, ca președinte al CDU și, mai presus de toate, în funcție de cancelar al țării noastre”.
Un lucru este clar: alegătorii din trei landuri: Saxonia Anhalt, Berlin și Mecklenburg Pomerania Inferioară s-au pronunțat în ultimele două săptămâni covârșitor împotriva partidelor actualei coaliții federale. În două landuri est-germane ei au plasat în frunte AfD, un partid anti-imigrație, xenofob, pro-Rusia, cu nostalgii pentru trecutul nazist, iar la Berlin, capitala federală, un oraș cu o importantă populație de imigranți, au plasat în frunte succesorul fostului Partid Comunist din Germania de est, pe ansamblul Berlinului, nu doar în sectorul estic, fieful său tradițional.
Partidele CDU, SPD și Verzii au înregistrat pierderi, iar CDU se confruntă cu riscul de a nu reuși să obțină locuri în Landtag din Mecklenburg Pomerania Inferioară, ceea ce ar constitui o premieră în ultimii 36 de ani.
Astfel, mulți germani se întreabă cât timp poate persista guvernul federal, condus de Friedrich Merz, care deține puterea de puțin peste un an și jumătate, în fața posibilității de a fi respins în alegerile de la land după land. În 2027, când se vor desfășura scrutinul în cinci landuri suplimentare, vor putea stabili dacă Merz va rămâne în funcție până la acea dată.
COMENTARII / 0