Statul român, dator cu miliarde de euro magistraților după mii de procese pierdute

Pentru a finanța măsurile sociale suplimentare solicitate de PSD în sprijinul persoanelor vulnerabile, Guvernul urmează să utilizeze fondurile destinate plății restanțelor salariale către sistemul judiciar. Aceste fonduri erau inițial alocate Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a acoperi o parte din creșterile salariale retroactive obținute de magistrați în urma a peste 20.000 de procese intentate împotriva statului, începând din 2018.

Nu sunt disponibile declarații directe din partea surselor.

În urma deciziei Coaliției, anunțate de premierul Bolojan, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a declarat pentru HotNews:

Citește șiȘeful Anthropic ar urma să ia cina alături de Donald Trump, după luni întregi de conflicte cu Guvernul SUA

„Deocamdată analizăm. Așteptăm să vedem legea și luăm o decizie pe care o vom comunica”

Curtea de Conturi a descris fenomenul, anterior, ca fiind unul litigios fără precedent.
Acest fenomen a generat o sumă imensă pe care statul o datorează magistraților și funcționarilor din instanțe.

• Situația actuală a drepturilor salariale restante pentru angajații din justiție, care urmează să fie încasate de la stat, a fost solicitată de HotNews atât Guvernului, cât și Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), însă nu a fost încă oferită.
• Un val masiv de procese pentru salarii a izbucnit în 2018, odată cu aplicarea diferențiată a valorii de referință sectorială (VRS) pentru magistrați: unor persoane li s-a calculat salariul în funcție de un VRS de 605 lei, în timp ce altora li s-a calculat în funcție de un VRS de 484 lei.
• În 2023, atât președinta instanței supreme, cât și procurorul general al României au hotărât ca toate salariile angajaților din justiție care nu au fost calculate utilizând VRS de 605 lei să fie recalculate retroactiv pentru ultimii cinci ani.
• Ca rezultat, mii de magistrați, grefieri și funcționari din instanțe au intentat procese împotriva statului, solicitând recalcularea salariilor și a penalităților de întârziere începând cu 2018.
• „Deocamdată analizăm. Așteptăm să vedem legea și luăm o decizie pe care o vom comunica”, a declarat pentru HotNews președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, după decizia Coaliției, anunțată de premierul Bolojan.
• HotNews a solicitat atât Guvernului, cât și ICCJ situația la zi a drepturilor salariale restante pe care angajații din justiție le au de încasat de la stat, fără a primi până acum un răspuns.
• Statul a ajuns să datoreze o sumă uriașă magistraților și funcționarilor din instanțe în urma unui fenomen litigios nemaiîntâlnit, spunea anul trecut Curtea de Conturi, într-un raport privind salarizarea personalului din justiție.

Statul român a fost obligat să achite 10 miliarde de lei prin intermediul unor titluri executorii, ca urmare a deciziilor luate de instanțele de judecată. Este un fenomen care a impus adoptarea unor măsuri pentru gestionarea acestor cheltuieli.

„Guvernele României au trebuit să plătească prin titluri executorii aproximativ 10 miliarde de lei”

La iulie 2025, premierul României, Ilie Bolojan, declara că un număr imens de procese, peste 20.000, intentate de magistrați pentru revendicări salariale, au avut loc în ultimii ani, ca urmare a legii salarizării considerate „neclare” și „interpretabile”.

„Un fenomen litigios nemaiîntâlnit”

se consideră a fi consecința acestei situații.
nu, asa se face

În iulie 2025, premierul Ilie Bolojan a afirmat că numărul mare de procese, 20.000 și peste, deschise de magistrați pentru obținerea unor drepturi salariale a fost generat de legea salarizării care lasă loc de interpretări și este neclară.

Un fenomen litigios fără precedent a apărut în România, generat de 20.000 de acțiuni în instanțele de judecată, intentate de angajați din sistemul de justiție în ultimii ani. Aceste procese au la bază revendicări salariale, susținute de argumente legate de discriminare salarială. De exemplu, diferența de salariu dintre un parchet special și unul obișnuit a fost considerată discriminatorie, la fel ca și acordarea de sporuri și despăgubiri pentru condiții de muncă necorespunzătoare.

În ultimii ani, 2 miliarde de euro au reprezentat costul pentru diferențele salariale din sistem, achitat de guvernele României prin titluri executorii, totalizând aproximativ 10 miliarde de lei. Este un fenomen litigios fără precedent, potrivit experților, care au remarcat o creștere semnificativă a numărului de procese.

Au fost implementate anumite eșalonări, însă cea din 2024 rămâne în continuare neplătită, iar în prezent există în continuare un număr semnificativ de hotărâri judecătorești, deoarece respectivele sume au fost supuse recalculării și evaluării, rezultând alte miliarde de lei. Acest lucru conduce la un sistem de salarizare imprevizibil, ceea ce implică pentru statul român cheltuieli considerabile, imposibil de estimat de la un an la altul, după cum afirmă Ilie Bolojan.

Ceea ce înseamnă un sistem impredictibil de salarizare, ceea ce înseamnă pentru statul român sume importante de bani pe care nu le poate prevedea, pentru care nu există estimări de la un an la altul

În luna noiembrie a anului 2025, la solicitarea unui reprezentant în Parlament, Ministerul Finanțelor a informat că suma de 10,6 miliarde de lei era încă datorată de statul român pentru diferențele salariale obținute de magistrați prin sentințe judecătorești, relatează Europa Liberă.

Conform celui mai recent raport emis de Înalta Curte de Casație și Justiție, datoriile au fost restructurate pe o perioadă care se încheie în 2029, cu o valoare anuală de aproximativ 1,6-1,7 miliarde de lei care trebuie achitată de către stat în fiecare an. Este o povară financiară semnificativă care necesită atenție și gestionare eficientă.

În anul 2024, pentru a achita datoriile restante către magistrați, Guvernul condus de Ciolacu a alocat fondurile necesare din rezerva de stat.

Un fenomen litigios fără precedent a izbucnit în legătură cu veniturile magistraților. Procesele pentru salariile din justiție au generat o situație fără ieșire pentru statul român. Acest val de procese a luat naștere în urma unei interpretări a legii.

„Un fenomen litigios nemaiîntâlnit”

a fost calificat de către experți. Mii de procese au fost înregistrate până în prezent. Statul român se confruntă acum cu o datorie de miliarde de euro către magistrați.

În anul 2006, executivul condus de Tăriceanu a introdus o schemă de remunerare pentru sectorul judiciar, care utiliza un coeficient de multiplicare raportat la o valoare standard denumită VRS, fixată la 268 lei.

Implementarea ordonanței emise de Guvernul condus de Tăriceanu s-a dovedit a fi inegală, rezultând diferențe de salarizare între magistrații cu funcții, grade și vechime similare, în funcție de instituția unde activau. Discrepanțele financiare i-au determinat pe cei defavorizați să inițieze acțiuni în justiție împotriva statului, invocând discriminarea de care erau victime. Acest prim val de procese a fost adjudecat în favoarea angajaților din sectorul justiției.

În urma adoptării Legii salarizării unitare de către Guvernul Grindeanu în 2017, s-a stabilit un nou indice VRS pentru angajații din justiție, care a înregistrat o creștere de 25%. Cu toate acestea, aplicarea noii legi a fost inegală pentru întreg personalul din justiție, deoarece în anumite județe salariile au fost calculate pe baza unei valori VRS de 484,18 lei, în timp ce în altele s-a utilizat o valoare de 605,2 lei.

Din 2018 încoace, un nou val de procese a izbucnit, declanșat de angajații din justiție, care solicitau ajustarea salariilor la nivelul aceluiași indice VRS. Hotărârea instanțelor a fost însă divergență, unele pronunțându-se în favoarea reclamanților, în timp ce altele nu au făcut acest lucru.

Statul român se confruntă cu o obligație financiară semnificativă față de magistrați, generată de numeroase procese și culminând cu o datorie de miliarde de euro. O decizie recentă a impus uniformizarea salariilor începând cu anul 2023, care are implicații financiare retroactive. Concret, magistrații urmează să primească 25% din salariile restante pe ultimii cinci ani, ceea ce va trebui să fie achitat ulterior. Această situație a fost descrisă ca fiind un fenomen litigios fără precedent.

În urma unei practici divergente, Corina Corbu, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție la acel moment, a emis o dispoziție în 2023 care prevedea creșterea indicelui VRS la 605,2% pentru toți angajații din justiție care nu primiseră o creștere salarială din 2018. Această decizie avea efect retroactiv. Ulterior, Alex Florența, procurorul general al României, a luat o măsură similară în mai 2023, ordonând ca „salarizarea să fie efectuată pe baza valorii de referință sectorială de 605,225 lei începând cu 7 decembrie 2018, și să se procedeze la plata diferențelor salariale după obținerea fondurilor necesare în bugetul Ministerului Public”.

În esență, salariile angajaților din justiție au fost recalculate retroactiv pentru o perioadă de cinci ani, cu o creștere de 25%.

O situație juridică deosebită legată de drepturile salariale ale angajaților din instanțele judecătorești a cunoscut o evoluție fără precedent în ceea ce privește amploarea și dinamica sa. Potrivit Curții de Conturi,

„la data de 13.12.2023, pe rolul instanțelor de judecată se aflau în curs de soluționare 3.473 de dosare ale cauzelor în care Înalta Curte de Casație și Justiție avea calitate procesuală”

, aceasta fiind o cifră care a ridicat probleme semnificative în ceea ce privește salarizarea personalului din justiție, așa cum reiese din raportul Curții de Conturi de la sfârșitul anului trecut.

În urma verificărilor efectuate de Curtea de Conturi anul trecut, s-a constatat că instanțele judecătorești aveau în curs de soluționare aproape 3.500 de dosare intentate de către angajații din sectorul justiției în scopul obținerii unor majorări ale salariilor.