AfD a obținut 43,8% din voturi în Saxonia-Anhalt în data de 6 septembrie, depășind de peste două ori cifra obținută de Uniunea Creștin-Democrată
Saxonia-Anhalt este un stat german în mare parte rural, cu o populație de migranți extrem de redusă și cu un motiv minim pentru a desfășura campanii electorale în rândul acestora. În ciuda faptului că performanța record a AfD în această regiune nu a avut legătură cu alegătorii migranți, situația va fi radical diferită când Berlinul se va prezenta la urne pe 20 septembrie, subliniază profesoara de globalizare, afaceri și mass-media Deniz Torcu în The Conversation.
Pe 10 septembrie, un sondaj de opinie a poziționat AfD pe drumul cel bun, obținând 18% din voturile capitalei, dublu față de 9,1% din 2023. Acest rezultat ar conferi AfD un avantaj de trei puncte procentuale în competiția pentru egalitate, într-un oraș în care 42,3% dintre locuitori provin din medii migrante.
Citește șiVideo Surpriză în negocierile pentru noul Guvern. PSD ar accepta miniștri tehnocrați, iar PNL și UDMR ar urma să voteze cabinetul
Chiar dacă AfD a reușit să câștige Saxonia-Anhalt fără contribuția alegătorilor migranți, nu poate să se lase de la distanță în Berlin.
Restrângerea dreptului de vot al imigranților
AfD urmărește de mult timp obținerea votului imigranților, utilizând clipuri TikTok și conținut în limba turcă, destinat în principal persoanelor cu rădăcini ruse și turce. Aceste grupuri constituie comunități de imigranți bine înrădăcinați, dintre care mulți dețin cetățenia germană și dreptul de a vota. Partidul transmite un mesaj pe care experții l-au descris ca fiind de asigurare: nu voi, comunitățile stabilite, sunteți problema, ci noii veniți.
Campania electorală a AfD, desfășurată în limba turcă, nu se traduce în voturi. Un sondaj realizat în iulie 2026 de Centrul German pentru Cercetarea Integrării și Migrației (DeZIM) a relevat că partidele sunt evaluate ca fiind mai puțin eligibile, iar AfD este considerat cel mai puțin eligibil dintre toate, conform alegătorilor cu origini migratoare.
Un alt raport realizat de DeZIM a evidențiat că participarea la vot a alegătorilor cu origini turcești, din Orientul Mijlociu și din Africa de Nord a scăzut, interpretând această tendință ca un posibil semn de avertizare privind înstrăinarea pe termen lung a acestor grupuri de la sistemul de partide în ansamblu.
În 2025, o cercetare a analizat preferințele de vot ale migranților din Germania și a poziționat AfD la 19%, ocupând al treilea loc după CDU și SPD. Totuși, partidul a devenit cel mai influent în rândul alegătorilor de origine poloneză și al etnicilor germani care s-au relocat. Prin urmare, partidul atrage voturi din partea migranților, dar nu și de la turci, pe care îi susține în prezent.
Acești alegători au însă o nemulțumire pe care curentul dominant nu a abordat-o. Directorii DeZIM au documentat ceea ce ei numesc „competiție pentru recunoaștere”: modul în care grupurile tratate ca fiind de ordinul doi ajung să se compare și să se confrunte unele cu altele, și nu împotriva persoanelor care le clasează.
Expertul în politică Özgür Özvatan a analizat această evoluție în contextul legăturilor turco-germane, unde dezvoltarea este adesea monitorizată și atinsă, însă nu conduce mereu la o acceptare largă și permanentă din partea majorității societății.
Oferirea a unei recompense pentru un comportament bun.
În spatele apariției se ascunde un factor structural, și nu se limitează exclusiv la Germania.
Extrema dreaptă, în forma sa mai veche, a stabilit apartenența pe criteriul descendenței, ceea ce impune un plafon implicit. Electoratul său potențial era fix și se micșora odată cu fiecare naturalizare, iar fiecare migrant era un adversar permanent.
2015 a marcat începutul răspândirii pe tot continentul a unui model politic diferit, în care apartenența se dobândește prin conduită. Mesajele extremiste de astăzi nu se bazează neapărat pe etnie sau cultură; ceea ce se transmite acum este: lucrează din greu, asimilează-te, respectă regulile și vei fi acceptat. Oricine, migran sau nu, poate depăși această barieră prin comportamentul său.
Mayotte exemplifică în mod evident această idee. Este o insulă localizată în Oceanul Indian, unde 95% din populație este musulmană. În 2022, însă, a oferit candidatei de extremă dreapta Marine Le Pen cel mai înalt scor național, obținând 42,89% din voturile primului tur, comparativ cu 2,77% în 2012.
Cercetătorii proiectului MIGRAF interpretează această acțiune ca fiind un gest intenționat din partea partidului Rassemblement National (RN), care elimină aspectul rasial din comunicarea sa internațională: pe insulă, RN nu își direcționează atacurile spre islam, ci spre migranții proveniți din insulele Comore din apropiere.
Pare incredibil ca musulmanii francezi să susțină Le Pen în detrimentul imigranților musulmani. Însă, această alegere devine logică când reflectezi asupra modului în care s-a redefinit granița apartenenței. Problema nu constă în identitatea ta, ci în poziția pe care o ocupi față de o frontieră birocratică.
Partidul de extremă dreaptă din Spania reproduce o temă asemănătoare, însă în tonuri diferite. În 2018, în Gran Canaria, Santiago Abascal, președintele Vox, a diferențiat tipurile de imigranți, distingând pe cei din America Latină, care împă
Vox a construit un proiect internațional în jurul acestei excepții, numit „Iberosfera”. Analiștii au interpretat-o ca o formă de „hispanism etnic”.
Suedia a atins probabil cea mai avansată poziție în această privință, prin adoptarea unei reglementări legale care pune un accent mai accentuat pe comportamentul sau stilul de viață al migranților. Legea suedeză privind străinii, intrând în vigoare pe 13 iulie 2026, conferă Agenției Suedeze pentru Migrație autoritatea de a refuza sau de a anula permisele de ședere pe motivul unei „conduite deficitară”: un comportament care nu încalcă nicio lege, dar care contravine normelor pe care societatea dorește să le respecte.
Specialiștii în drept au evidențiat că criteriul este atât de imprecis încât nu poate fi pus în practică într-un mod previzibil sau uniform.
Procesul de acceptare se dovedește capricios.
O propunere de acest tip se bazează pe faptul că alegătorii și membrii unui partid de extremă dreapta trebuie să accepte o excepție de la principiile lor. A menține sprijinul pentru o astfel de propunere este dificil, iar în Spania a generat o ruptură profundă în cadrul partidului Vox.
În august 2019, o asociație patronală a cerut recrutarea de lucrători în străinătate, de preferință din America Latină. Un deputat Vox din Málaga a răspuns printr-un mesaj pe rețelele sociale că nu contează dacă înlocuirea demografică „vine purtând djellaba sau macete”, apoi a șters postarea.
În cadrul partidului, tensiunea a rămas prezență de mulți ani; însă, în ianuarie 2026, Vox a scos în mod discret din platforma sa campania „Latinos por Abascal”, inițiată cu trei ani în urmă pentru a atrage votanții hispanici din Spania.
Valabilitatea apartenenței condiționate este limitată la o perioadă scurtă. Acest mecanism servește ca un mijloc de atragere, însă odată ce fundamentul se radicalizează, indivizii anterior primiți cu căldură se reclassifică în forma lor precedentă. În acest ciclu, Spania se situează cu doi ani înainte de Germania.
AfD păstrează aceeași flexibilitate, chiar dacă în prezent poziția sa rămâne neclară. În planul său pentru Saxonia-Anhalt, conceptul de remigrația este amplasat în prim-plan, însă partidul subliniază că acesta se referă exclusiv la reîntoarcerea legală a străinilor fără statut de rezidență, considerând deportarea cetățenilor germani cu antecedente migratorii ca fiind neconstituțională.
În ciuda acestor aspecte, avocații constituționaliști care analizează Saxonia-Anhalt consideră că propunerea de excludere se bazează pe o concepție etnică a poporului. În această lună, niciun elector curtat – atât în Saxonia-Anhalt, cât și în Berlin – nu a primit o clarificare privind definiția care va fi aplicată.
Când Berlinul se va prezenta la vot, unii alegători proveniți din familii de migranți vor ajunge la concluzia că avertismentul nu se adresează lor, ci altcuiva. Cel puțin, strategia AfD vizează generarea acestei decizii.
COMENTARII / 0