Tanczos Barna avertizează: costurile datoriei publice cresc

România se confruntă cu o problemă majoră, deoarece cheltuielile pentru finanțarea datoriei publice cresc, ajungând la 60-70 de miliarde de lei pe an, iar presiunea asupra bugetului va persista și în 2027, a precizat senatorul UDMR Tanczos Barna în cadrul unui interviu acordat Digi24, în emisiunea „În fața ta”.

Fostul ministru al Finanțelor a precizat că nivelul datoriei publice nu trebuie examinat separat.

Conform Tanczos Barna,

Citește șiLuca Niculescu: Am dat instrucţiuni pentru ca fiecare minister să prezinte planuri prin care să îşi reducă cheltuielile

„Volumul datoriei este o cifră pe care este greu să o compari la nivelul unor state membre, pentru că economia este cea care produce sau nu produce suficient ca să plătești costul acestei datorii. Datoria în sine nu e o problemă atât de mare dacă costul, rata dobânzii la care te împrumuți, volumul dobânzii pe

Acesta consideră însă că România se află într-o poziție vulnerabilă tocmai din cauza costului finanțării datoriei, care continuă să crească.

„Aici stăm extrem de prost, pentru că în continuare crește costul datoriei, costul finanțării acestei datorii. Trebuie să ne reîmprumutăm ca să rostogolim în față datoria pe care o avem”

senatorul UDMR a făcut această declarație.

România nu este la dobânzi de junk, dar se află la limită

La întrebarea dacă România se împrumută la rate de credit de tip junk, legate de state cu un risc extrem de mare de neplată, Tanczos Barna a refuzat această etichetare, însă a subliniat că situația fiscală rămâne fragilă.

„Nu, nu la dobânzi de junk, dar vedeți, la fiecare valoare suntem cu cuțitul deasupra sau cu sabia deasupra capului. Suntem la limită și este un secret, o spun agențiile de rating, că trebuie să fim foarte, foarte atenți, pentru că suntem exact în ultima perioadă în care trebuie să ținem totul sub control, ca să începem să ieșim din această situație complicată”, a afirmat acesta.

Senatorul a calculat că plata dobânzilor și cheltuielile de finanțare a datoriei constituie o încărcare de 60-70 de miliarde de lei pe an pentru bugetul României.

„60-70 de miliarde de lei pe an este un cost imens, în comparație cu volumul total de cheltuieli, sumele de care dispune bugetul României. Și o să crească și în 2027 față de 2026 și după aceea începe abia să scadă”, a declarat Tanczos Barna.

„Datoria în sine, dacă este pentru investiții, nu este o catastrofă”

Tanczos Barna a tras o linie clară între creditele destinate investițiilor și cele alocate pentru a acoperi deficitul și cheltuielile curente ale statului.

Conform punctului său de vedere, împrumuturile nu constituie o problemă în sine, atâta timp cât fondurile sunt alocate proiectelor ce stimulează creșterea economică și aduc beneficii pe termen lung.

„Datoria în sine, dacă este pentru investiții, dacă este pentru repornirea economiei, dacă este pentru programe de relansare economică, nu este o catastrofă în sine. Problema este când este foarte scumpă această datorie și dobânzile sunt foarte mari, ceea ce am bifat, și când folosim banii pentru rostogolirea și pentru finanțarea deficitului”, a explicat senatorul.

El a semnalat că România trebuie să modifice modul de alocare a cheltuielilor bugetare, astfel încât împrumuturile să nu mai acopere predominant nevoile de finanțare ale funcționării curente a statului.

În ce mod România poate ieși din bucla de împrumuturi? Tanczos Barna solicită diminuarea cheltuielilor.

În contextul întrebării privind modalitățile prin care România poate scăpa de ciclul vicios al împrumuturilor și al ratelor dobânzilor în creștere, senatorul UDMR a propus două axe esențiale: încetarea creșterii datoriei publice și optimizarea cheltuielilor guvernamentale.

„Putem ieși în momentul în care nu mai crește datoria publică, deci în momentul în care începem să reducem cheltuielile și să menținem investițiile la același nivel cel puțin, astfel încât componenta, structura interna să se remodeleze un pic la nivelul bugetului de stat”

Tanczos Barna a declarat.

O altă abordare sugerată de el presupune îmbunătățirea eficienței serviciilor publice, atât la nivelul administrației centrale, cât și la cel local.

„Aș spune să luăm câte o nișă, câte o felie din povestea asta a administrației centrale, locale, pe sănătate, pe învățământ, pe toate, și să începem să eficientizăm, să ne coste mai puțin același serviciu. Nici măcar să nu visăm la servicii mai complexe, mai bune sau mai multe. Măcar același nivel și același volum de servicii să ne coste mai puțin”, a declarat Tanczos Barna.

Aceste declarații apar într-un context în care România caută să scadă deficitul bugetar și să consolideze finanțele publice, întrucât o porțiune tot mai semnificativă din fondurile bugetare este alocată pentru plata dobânzilor la împrumuturile contractate de stat.