România ar trebui să negocieze cu Comisia Europeană o pauză de un an în reducerea deficitului bugetar și să păstreze în 2027 nivelul din 2026, consideră vicepremierul interimar Tanczos Barna. Acesta a avertizat că o nouă ajustare, cu un punct procentual, ar fi „extrem, extrem de dureroasă”, într-un an în care dispar investiții de peste 40 de miliarde de lei finanțate prin PNRR.
În cadrul Euronews România, miercuri seară, Tanczos Barna a declarat că, după rectificarea bugetară necesară în acest an, următoarea prioritate ar trebui să fie elaborarea bugetului pentru 2027. Propunerea sa se bazează pe impactul pe care încheierea PNRR și o nouă reducere a cheltuielilor ar putea avea asupra investițiilor, consumului și veniturilor statului.
„Eu cred că ar trebui să discutăm, să negociem cu Comisia Europeană un moratoriu de un an de zile, să rămânem pe deficitul de anul acesta, pentru că o coborâre a deficitului pe anul viitor cu încă un procent o să fie o chestiune extrem, extrem de dureroasă. În anul 2027 nu vom mai avea PNRR și dispar din bugetul de investiții peste 40 de miliarde de lei. Anul acesta au fost din fonduri europene sau din împrumuturi ieftine, din PNRR. Deci, fără investiții semnificative într-o perioadă de regres economic, economia va suferi și mai mult, consumul va scădea și mai mult și încasările la bugetul de stat o să fie și mai mici”, a explicat vicepremierul interimar.
Citește șiGadi Eisenkot preia Knesset cu sprijinul partidelor arabo‑israeliene
Barna a afirmat că diminuarea deficitului nu trebuie să fie evaluată exclusiv prin prisma încasărilor și cheltuielilor, deoarece investițiile publice și consumul intern afectează direct activitatea firmelor și veniturile care ajung în final la buget.
„Noi nu ne putem uita doar la partea de încasări. Cei care au făcut contabilitate știu că, pe debit și pe credit, fișa contului trebuie să fie una echilibrată. Noi avem nevoie și de încasări, economia privată trebuie susținută, pe de o parte, printr-un consum stabil intern, pe de altă parte, prin investiții și comenzi din partea statului, acolo unde poate. Deci nu suntem într-o situație bună, nu suntem într-o situație plăcută, motiv pentru care cred în continuare că rolul statului este primordial în asemenea perioade de criză”, a mai afirmat acesta.
Dobânzi ce depășesc 64 miliarde de lei
Pe lângă discuțiile despre deficit, România trebuie să găsească o alternativă de finanțare ce să atenueze impactul dobânzilor asupra bugetului, a precizat Tanczos Barna.
El a comparat sumele pentru care există dispute în interiorul Guvernului cu valoarea totală a dobânzilor plătite de stat: „Mai avem o problemă uriașă, din punctul meu de vedere: noi aici, cu ghilimelele de rigoare, ne certăm pentru 50 de milioane de lei din bugetul de stat, pentru o schemă de finanțare pentru cartofi, pentru usturoi, pentru ovine, și plătim peste 64 de miliarde de lei dobânzi. Deci problema noastră cea mai mare acolo este și acolo ar trebui să reducem cumva, printr-o soluție de finanțare alternativă. Altfel, grosul banilor care se produc în economia reală se vor duce pentru dobânzile pe care le plătim în continuare.”
COMENTARII / 0