Oana Ţoiu, Ministrul interimar al Afacerilor Externe, exprimă opinii ferme cu privire la contestaţiile privind finanţarea apărării naţionale, avertizând că astfel de acţiuni, mai ales într-un context de conflict armat la graniţele României, sunt extrem de riscante.
Aliaţii noştri văd asta, şi românii, la fel
, subliniază ea, participând la reuniunea miniştrilor de Externe NATO care are loc în Suedia. Ţoiu menţionează că anumite declaraţii ale politicienilor care pun sub semnul întrebării finanţarea apărării naţionale într-o perioadă în care Rusia desfăşoară operaţiuni militare la graniţa ţării sunt considerate un joc periculos.
Citește șiPartidul premierului pro-ucrainean al Letoniei, Andris Kulbergs, e pe cale să câștige alegerile parlamentare
Oana Ţoiu, ministrul interimar al afacerilor externe, relatează că a participat la reuniunea omologilor săi din NATO, care a avut loc în Suedia, aducând cu sine o veste pozitivă.
Aceasta a menționat că la Bruxelles a fost semnat un acord în baza căruia România va primi o finanțare de peste 16 miliarde de euro prin intermediul programului SAFE, fiind a doua cea mai mare sumă alocată de Uniunea Europeană în acest context.
„A fost o confirmare, în plus, că România este un aliat serios”
, afirmă Oana Ţoiu într-o postare pe rețeaua de socializare Facebook.
La reuniunea ministerială NATO găzduită de Suedia, cel mai recent membru al alianței, au demarat deja dezbaterile, fiind prezenți miniștrii de Externe ai tuturor celor 32 de state membre, precum și înalți oficiali.
— nicio declarație directă nu a fost preluată—
Printre participanți se numără Mark Rutte, Secretarul General, și Marco Rubio, Secretarul de Stat al SUA.
Discuțiile privind pregătirea Summit-ului NATO de la Ankara, programat pentru luna iulie, sunt în plină desfășurare, accentul fiind pus și pe Flancul Estic și necesitatea unei industrii de apărare transatlantice robuste, care să exercite o presiune crescută asupra Rusiei, a declarat Ţoiu.
Într-o perioadă de maximă importanță, un anumit demnitar român exprimă regretul că, deși eforturile sunt concentrate în Suedia, în comun cu partenerii, pentru consolidarea securității și puterii României, la București, anumite persoane cu funcție publică au decis să provoace un conflict juridic la Curtea Constituțională, vizând ordonanța care prevede alocarea a 16 miliarde de euro pentru sprijinirea armatei și industriei de apărare.
Oana Ţoiu a declarat că discuţiile privind finanţarea apărării nu sunt lipsite de consecinţe.
„Pot să invoce orice formalism procedural dar realitatea e mult mai simplă”
În contextul în care Rusia desfăşoară operaţiuni militare la frontiera cu România, se joacă un rol foarte riscant atunci când sunt contestate fondurile alocate pentru apărarea naţională.
Această situaţie nu a trecut neobservată, atât de către aliaţii României, cât şi de către populaţia ţării.
De asemenea, 4,2 miliarde de euro sunt alocaţi pentru infrastructura de transport, incluzând autostrăzi şi drumuri naţionale cu importanţă strategică, în special în regiunea nordului Moldovei, a adăugat Oana Ţoiu.
Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților și lider al PSD, a înregistrat o solicitare de rezolvare a unui conflict juridic cu implicații constituționale, miercuri, la Curtea Constituțională. Această cerere este legată de ordonanța referitoare la programul SAFE, care a fost aprobată de Guvernul Bolojan în perioada în care acesta a funcționat ca guvern interimar. Această situație a survenit după ce Parlamentul a votat o moțiune de cenzură care a dus la demiterea Executivului.
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a fost supusă examinării Curţii Constituţionale a României (CCR) de către Grindeanu, care solicită ca aceasta să verifice legalitatea adoptării şi transmiterii actului în vederea publicării, având în vedere că Executivul demis prin moţiune de cenzură nu mai deţinea atribuţiile constituţionale necesare.
Nu este specificat.
În esenţă, solicitarea vizează CCR să constate că ordonanţa respectivă a fost adoptată şi transmisă cu încălcarea prevederilor constituţionale, ceea ce conduce la incompatibilitatea acesteia cu Constituţia.
În urma unei decizii pozitive, s-ar impune Guvernului să se abțină de la adoptarea oricăror acte normative cu forţă de lege primară.
Ministerul Finanţelor a anunţat că 16,68 miliarde de euro vor fi disponibili pentru România, în urma semnării acordului SAFE de către Comisia Europeană, bani care vor fi alocaţi pentru dezvoltarea capacităților de apărare şi infrastructură strategică.
Alexandru Nazare a declarat că „SAFE reprezintă mai mult decât un simplu instrument financiar, fiind o investiţie strategică în consolidarea securităţii şi rezilienţei României”.
În opinia sa, prin intermediul SAFE, România nu numai că îşi consolidează capacităţile de apărare şi securitate, ci mai ales „creează o oportunitate fără precedent pentru conectarea Moldovei la infrastructura europeană de anvergură”, a adăugat el.
„SAFE nu este doar un instrument financiar, ci o investiţie în securitatea şi rezilienţa României. Prin SAFE, România nu investeşte doar în apărare şi securitate, ci creează poate cea mai importantă oportunitate din ultimele decenii pentru conectarea Moldovei la infrastructura mare europeană”
, a afirmat ministrul.
Vineri, Ilie Bolojan, premierul interimar, a declarat că obiectivul principal al acestui acord nu se limitează la protecția securității naționale a României, ci vizează consolidarea capacităților productive, în urma colaborării strânse cu sectorul industrial european.
În urma acordului SAFE încheiat între România și Comisia Europeană, premierul interimar Ilie Bolojan a evidențiat cinci beneficii esențiale pentru România, care va obține acces la o finanțare de 16,68 miliarde de euro pentru proiecte de investiții în apărare, infrastructură strategică și consolidarea capacităților industriale locale.
Printre obiectivele urmărite de către Bolojan se numără echiparea armatei române cu tehnică de ultimă generaţie, elaborată pe baza planurilor de înzestrare întocmite de către personalul militar, reducerea cu jumătate a cheltuielilor pentru acest credit în comparaţie cu ofertele existente pe piaţă, asigurarea fondurilor necesare pentru încheierea proiectelor de infrastructură rutieră în nord-estul României, implementarea tehnologiilor avansate în țară și integrarea în structurile industriale europene de apărare, precum și revitalizarea capacităților industriale de apărare locale.
COMENTARII / 0