Ţoiu: Investiţii comune pentru securitatea Mării Negre, miză strategică pentru UE

Marea Neagră reprezintă un punct strategic de importanță vitală pentru interacțiunile dintre Europa, Caucazul de Sud, Orientul Mijlociu și Asia, a subliniat ministra Afacerilor Externe,...

Marea Neagră reprezintă un punct strategic de importanță vitală pentru interacțiunile dintre Europa, Caucazul de Sud, Orientul Mijlociu și Asia, a subliniat ministra Afacerilor Externe, Oana Ţoiu.
Ea a participat la cea de-a V-a ediție a Conferinței de securitate de la Kiel, eveniment pe care a inaugurat-o împreună cu counterpartul său din Germania, Johann Wadephul.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, discuțiile din cadrul Conferinței s-au concentrat asupra necesității unei strategii unitare și comprehensive, care să înglobeze întreaga arie geografică, de la Marea Neagră și Marea Baltică până la regiunea arctică și Nordul Îndepărtat.

Securitatea și dezvoltarea infrastructurii maritime în regiunea Mării Negre reprezintă o chestiune de importanță strategică pentru Uniunea Europeană, pentru regiunea respectivă și pentru parteneriatul dintre Europa și America.
Oana Ţoiu a afirmat, conform sursei citate, că Marea Neagră constituie o poartă de acces maritimă strategică pentru interconectarea principalelor rute de transport și pentru asigurarea conectivității energetice și digitale.
Printre rutele strategice menționate se numără:

Citește șiCe spune Victor Ponta despre desemnarea lui Luca Niculescu și șansele acestuia de a trece un guvern prin Parlament
  • Coridorul de Mijloc, denumit și Ruta Trans-Caspică,
  • Reţeaua TRACECA,
  • legătura dintre Dunăre și Marea Neagră,
  • cablurile submarine pentru transportul energiei și datelor,
  • și Coridorul Vertical,

Toate acestea au un rol economic și geopolitic în creștere.

„Investiţiile comune pentru securitatea la Marea Neagră şi dezvoltarea infrastructurii maritime au o miză strategică pentru UE, pentru regiune şi pentru parteneriatul transatlantic. Marea Neagră este poarta maritimă strategică pentru conectarea rutelor majore de transport şi conectivitate energetică şi digitală: Coridorul de Mijloc (Ruta Trans-Caspică), Reţeaua TRACECA, Dunărea – Marea Neagră, cablurile submarine de energie şi date, Coridorul Vertical sunt toate rute strategice cu un rol economic şi geopolitic în ascensiune”

, a declarat Oana Ţoiu, potrivit comunicatului citat.

Johann Wadephul, Ministrul german de Externe, a accentuat necesitatea ca Marea Neagră să devină un punct focal în strategia europeană actuală și viitoare, inclusiv în ceea ce privește eforturile de reconstrucție ale Ucrainei, potrivit informațiilor oferite de Ministerul Afacerilor Externe.

Oana Ţoiu a făcut cunoscut stadiul actual al dezvoltării conceptului privind Hub-ul UE de Securitate Maritimă în regiunea Mării Negre, proiect pilot care începe să capete formă în cadrul strategiei UE pentru această zonă.

Potrivit aceluiași document, obiectivele de bază ale structurii, care urmează să fie găzduită de Constanţa şi Varna, privesc îmbunătățirea semnificativă a capacității de îmbunătăţire a cunoaşterii situaţionale, sporirea eficienței schimbului de date și a proceselor de analiză, consolidarea rezilienţei în fața ameninţărilor hibride, protecția infrastructurii maritime și facilitarea coordonării privind securitatea în regiunea Marea Neagră cu alte state, instituții relevante UE și NATO.

În cadrul unei dezbateri organizate în paralel cu Conferința de la Kiel, au avut loc schimburi de opinii pe teme de interes comun.

În cadrul aceluiaşi eveniment, Oana Ţoiu a participat la un dialog bilateral cu omologul german, discuţiile fiind centrate pe consolidarea sprijinului pentru investiţii şi intensificarea schimburilor comerciale dintre cele două ţări, România fiind puternic ancorată în economia germană, care reprezintă 20% din totalul exporturilor româneşti şi se situează în fruntea clasamentului investitorilor străini. Germania are o contribuţie semnificativă la protecţia aeriană a teritoriului României prin structurile NATO, iar cei doi oficiali au abordat şi subiecte precum perspectivele financiare ale UE, creşterea competitivităţii economice şi priorităţile României în cadrul Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP).

Rezultatele Planului de acţiune dintre România şi Germania au fost reevaluate de către miniştri, după ce documentul a fost semnat în iulie 2025. Printre obiectivele acestui plan se numără colaborarea pe piaţa muncii şi protecţia socială, cu o serie de acţiuni preconizate a fi duse la îndeplinire până în 2027. De asemenea, a fost examinat parteneriatul dintre cele două ţări în domeniul climei şi tranziţiei energetice, care a fost oficializat în martie 2026. Pe lângă acestea, a fost reactivată comisia mixtă guvernamentală România – Bavaria, cu scopul de a sprijini investiţiile-cheie.

La evenimentul de securitate desfășurat la Kiel, intitulat „Între o nouă perioadă de schimbări și una de rigidizare: cum să navigăm viitorul securității europene”, au fost prezenți miniștri, parlamentari, diplomați, oficiali militari, reprezentanți ai mediului academic și ai societății civile.
Printre participanți s-au numărat Oana Ţoiu și Wadephul, alături de ministrul islandez de Externe, membri ai Parlamentului European și ai parlamentelor naționale din Germania, Canada și Bulgaria, comandanți ai Forțelor Navale din Germania, SUA și ai structurilor NATO specializate, precum și președintele Fundației Konrad Adenauer, Annegret Kramp-Karrenbauer.

În timpul celor trei sesiuni de discuții, s-au examinat provocările de securitate din Marea Baltică și Marea Neagră, precum și transformările din zona arctică și regiunea Nordului Îndepărtat.

Organizatorii acestui eveniment au fost Fundaţia „Konrad Adenauer”, care a acţionat în parteneriat cu Institutul Internaţional pentru Studii Strategice şi Fundaţia Hermann-Ehlers.

COMENTARII / 0