Luni, Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a făcut publică o înţelegere cu ministrul albanez de Externe, Ferit Hoxha, privind retrocedarea Casei Iorga de la Saranda către România.
Oana Țoiu a declarat că a stabilit, împreună cu ministrul de Externe albanez, un plan de acțiune pentru soluționarea rapidă a cazului Casa Iorga de la Saranda, imobil care a fost donat de regele Albaniei lui Nicolae Iorga.
„Am convenit, împreună, pe o foaie de parcurs pentru rezolvarea, fără alte amânări, a dosarului «Casa Iorga», imobil donat de regele Albaniei lui Nicolae Iorga şi pentru care există hotărâri judecătoreşti definitive de aproape două decenii care recunosc dreptul de proprietate al statului român”
Citește șiPartidul premierului pro-ucrainean al Letoniei, Andris Kulbergs, e pe cale să câștige alegerile parlamentare
, a afirmat Țoiu.
Un episod istoric semnificativ a fost adus în atenție de către Oana Țoiu, care a făcut referire la un eveniment din 1932, când regele Ahmed Zogu i-a oferit lui Nicolae Iorga un teren situat pe litoralul Mării Ionice, în localitatea Saranda, ca gest de recunoștință pentru o lucrare în care istoricul român a prezentat, pentru prima dată, istoria poporului albanez, potrivit Agerpres.
Casa Iorga de la Saranda a fost subiectul unor discuții intense privind retrocedarea sa.
Terenul inițial a fost donat de Nicolae Iorga statului român cu doi ani înainte de a se construi acolo Institutul Român din Albania.
După naționalizarea sa în perioada comunistă, această proprietate a fost vândută unei entități private în 1992.
În urma unor hotărâri judecătoreşti albaneze definitive din 2007, Casa Iorga a fost recunoscută ca fiind proprietatea statului român.
Cu toate acestea, de aproape două decenii, aceasta așteaptă să fie efectiv retrocedată.
Progresul în rezolvarea situației a fost confirmat de către Oana Ţoiu, ministrul interimar, care a declarat:
„Acum am făcut paşi concreţi şi avem o perspectivă clară de soluţionare”
.
Această afirmație reflectă optimismul privind evoluția pozitivă a cazului respectiv.
Închiderea rapidă a dosarului privind Casa Iorga de la Saranda este obiectivul urmărit, dat fiind că aceasta constituie un exemplu remarcabil de relații cordiale dintre două națiuni.
Una dintre cele mai frumoase istorii de prietenie între două popoare
este modul în care Oana Țoiu a caracterizat această situație.
În cadrul discuțiilor purtate la Bruxelles, Oana Țoiu a abordat, împreună cu ministrul albanez de Externe, chestiuni legate de conectivitatea regională, printre care Coridorul VIII, sprijinul ferm al României pentru parcursul european al Albaniei, precum și teme comune în cadrul Inițiativei Centrale Europene, care este prezidată de România, și Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), care va fi preluat de România din iulie.
Aceste discuții au avut loc în marja Consiliului Afaceri Externe și a reuniunii ministeriale informale UE – Balcanii de Vest.
Legăturile dintre România și Albania sunt susținute și de comunitatea albaneză din România, a declarat Oana Ţoiu, precizând că aceasta reprezintă una dintre cele 19 minorităţi naţionale recunoscute și poate constitui o punte de legătură între cele două țări.
„Am vorbit şi despre rolul comunităţii albaneze din România, una dintre cele 19 minorităţi naţionale recunoscute, ca punte vie între cele două ţări”
, a mai spus Oana Ţoiu.
Urmând un parcurs istoric specific, prezența Institutului Român în orașul Saranda se înregistrează în perioada 1937-1940, după care urmează o întrerupere datorată ocupării Albaniei de către Italia, pentru ca activitatea să fie reluată ulterior în intervalul 1942-1944.
COMENTARII / 0