Ex-președintele Traian Băsescu, care a numit Lucian Pahonțu la conducerea Serviciului de Protecție și Pază (SPP), îi transmite că este momentul să se retragă, în urma dezvăluirilor Recorder privind posibila sa implicare în represiunea Revoluției din 1989.
Potrivit lui Băsescu, Pahonțu reprezintă un ofițer de înaltă calitate.
În cadrul unei apariții pe B1 TV, Băsescu a prezentat pe Pahonțu ca fiind un ofițer competențios, recunoscând că a adus un nivel profesional la SPP-ul, însă a ridicat cu fermitate atât durata excepțională a mandatului său, cât și legăturile sale prea apropiate cu liderii politici contemporani, adăugând cu umor că îl va întâlni la pensie „în Cișmigiu, la un șah sau o tablă”.
Citește șiTrump vrea pe Dana White ca purtător de cuvânt, dar a refuzat în Casei Albe
„Este un ofițer bun. Eu l-am cunoscut doar ca activând la Jandarmerie. A făcut din SPP un serviciu profesionist ale cărui servicii au fost cerute în mod repetat de oficiali ONU pentru vizite în Africa și în alte zone”, a declarat acesta.
Băsescu afirmă că nu era la curent cu acuzațiile aduse lui Pahonțu.
Fostul președinte afirmă că nu a avut niciodată informații că Generalul Pahonțu a participat la represiunea din timpul Revoluției.
„O mare surpriză pentru mine. Ar trebui să-și piardă funcția”
El a menționat acest lucru într-un interviu anterior pentru HotNews.ro.
Băsescu a reluat la B1 TV motivele pentru care a promovat Pahonțu la conducerea SPP și l-a onorat de mai multe ori, declarând că îl cunoștea în perioada în care era primar general al Capitalei, iar acesta îl susținea în demontarea tarabelor ilegale de pe trotuare.
Libertatea a publicat recent despre transparența scăzută de lungă durată a funcționării SPP. Cantitatea de persoane care beneficiază de protecție rămâne confidențială, iar organizația este guvernată de 21 de ani de același lider, generalul Lucian Pahonțu.
Traian Băsescu a exprimat nemulțumire că Lucian Pahonțu a participat la aceeași masă alături de președinte și de reprezentanți politici.
Fostul președinte a criticat și episodul din 22 iunie 2026, de la un restaurant din Bruxelles, în care apar la aceeași masă președintele Nicușor Dan, șeful SPP, Lucian Pahonțu, alături de europarlamentarii Victor Negrescu, Rareș Bogdan și Eugen Tomac. „Eu nu l-am invitat niciodată pe Pahonțu la masă. Nu e normal ca el să stea cu președintele când discută cu politicienii”, a comentat Băsescu.
Reunirea a avut loc cu doar câteva minute înainte de votul pentru Guvernul Veștea, numit de președinte fără implicarea PNL. În acea perioadă, Președinția a răspuns solicitării de clarificări din partea Libertatea prin declarația:
„Preşedintele României are în mod constant contacte şi schimburi de opinii cu reprezentanţi ai instituţiilor europene, europarlamentari din partidele prooccidentale şi oficiali români”
Recorder: „Generalul Pahonțu, șeful SPP, a făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceaușescu și a participat la masacrul din 21 decembrie 1989”
În biografia oficială a Generalului Lucian Pahonțu, se află un capitol ascuns, deși el este considerat cel mai vechi și unul dintre cei mai importanți lideri ai serviciilor secrete românești. Jurnaliștii de la Recorder au dezvăluit, printr-o investigație detaliată, că SPP – sub conducerea sa – a fost activ în Trupele de Securitate în ultimii ani ai regimului comunist și a participat la forțele de represiune menite să sufere Revoluția din decembrie 198
Mai mult de două zeci de ani în conducerea SPP, în perioada în care România a avut trei președinți, Lucian Pahonțu a menținut o totală ascunziș de informații despre primele sale anii de carieră militară. În documentul său oficial de CV, intervalul 1987-1990 este descris într-un mod ambiguu, menționând doar funcția de comandant de pluton la Ministerul de Interne, la transmisiuni.
Lucian Pahonțu deține titlul de cel mai vechi director al serviciului secret din România. Fotografia provine de la Gettyimages/Inquam Photos George Călin. Se menționează un CV îmbunătățit și o legătură de familie de rang înalt.
Investigația semnată de Alexandra Șerban pentru Recorder demonstrează, pe baza documentelor și a mărturiilor, că în acea perioadă, Lucian Pahonțu era ofițer la UM 0305 de la Băneasa, parte a Trupelor de Securitate. Această structură militarizată era subordonată direct Departamentului Securității Statului (DSS), principalul instrument de represiune al regimului condus de Nicolae Ceaușescu.
Intrarea sa în rândurile acestor trupe a devenit posibilă printr-un factor esențial: relația de rudenie cu generalul Vasile Milea, care a deținut funcția de ministru al apărării naționale în ultimii ani ai dictaturii comuniste. Conform surselor menționate în anchetă, tatăl actualului șef al SPP era văr primar cu generalul Milea, iar ambii proveneau din comuna Lerești, județul Argeș.
Contribuția la suprimarea Revoluției din decembrie 1989.
Cele mai grave informații aduse în atenția publicului vizează participarea unității lui Lucian Pahonțu la evenimentele sângeroase din București. Potrivit rapoartelor identificate în arhive și în Dosarul Revoluției, UM 0305 Băneasa a fost alarmată încă din 17 decembrie 1989, odată cu izbucnirea protestelor la Timișoara, iar pe 21 decembrie a fost trimisă în zona Comitetului Central pentru a proteja dictatura.
Documentele arată că ofițerul Lucian Pahonțu și unitatea sa au fost în prezență în noaptea de 21 spre 22 decembrie în jurul baricadei de la Intercontinental, un spațiu transformat de forțele de ordine într-o baie de sânge. În acea seară, în București, armata a ucis 48 persoane și a arestat și bătut sute de protestan
Unitatea lui Pahonțu a fost implicată și în represiunea brutală a manifestanților în timpul Mineriadei din 13 iunie 1990.
În ce mod răspunde SPP?
În încercarea de a furniza explicații privind acțiunile sale în perioada Revoluției, Lucian Pahonțu a ales să nu răspundă la întrebările precise puse de jurnaliști despre biografia sa.
Șeful SPP s-a concentrat pe a exprima o opinie generală, susținând că toate activitățile sale au fost realizate în totală conformitate cu reglementările legale și cu valorile militare. Generalul a menționat că loialitatea, devotamentul față de țară, onoarea și integritatea au constituit pilonii care l-au ghidat în cariera sa în uniformă.
La 60 de ani, Lucian Pahonțu a fost plasat în rezervă în 2024, deținând titlul de general cu patru stele, însă a menținut și continuă să ocupe postul de director al Serviciului de Protecție și Pază, instituție sub conducerea căreia a fost alocat în 2005.
Libertatea a solicitat un punct de vedere Institutiei Prezidențiale referitoare la dezvăluirile din acest articol, însă până la această oră nu am primit aceste clarificări.
Traiectoria profesională a lui Lucian Pahonțu.
Pahonțu nu este un demnitar public lipsit de controverse. În anul 2019, Libertatea a dezvăluit că acesta a publicat o carte plagiată. El a absolvit Școala de Ofițeri de Transmisiuni în anul 1987, după care a lucrat în Ministerul de Interne. În decembrie 1989, Lucian Pahonțu era ofițer în trupele de securitate – o structură militară care acționa în uniformă, separată de Securitate. În CV-ul oficial, publicat pe site-ul SPP, Pohonțu apare drept comandant de pluton în cadrul Ministerului Afacerilor Interne în perioada 1987-1990. În logica democratică, el ar fi trebuit lustrat.
Lucian Pahonțu. Foto: Agerpres
Începând cu anul 2005, a ocupat funcția de director al SPP, deținând titlul de secretar de stat, după ce a fost numit de Traian Băsescu. În intervalul 2002-2005, a servit ca comandant al Brigăzii Speciale de Intervenție Vlad Țepeș din cadrul Jandarmeriei Române.
În perioada 1999–2002 ocupase funcția de șef de Stat Major la Brigada 11 Mobilă Jandarmi din Bucureşti. În 1994 a finalizat cursurile Facultății de Arme Întrunite, afiliate Universității Naționale de Apărare „Carol I”, și în 2003 a câștigat titlul de doctor în științe militare.
Conform publicației Newsweek, Lucian Pahonțu câștigă 31.300 lei net în calitate de director al SPP, în timp ce adjunctul său obține 25.000 lei.
Întrebat acum un an de reporterul Hotnews de ce îl mai menține pe Lucian Pahonțu în funcția de șef al SPP, președintele Nicușor Dan a răspuns că va avea o evaluare, care nu a mai fost făcută publică până în prezent. Sursele Libertatea susțin că da.
COMENTARII / 0