Trei conducători ai fabricilor de armament din București și Plopeni sunt acuzați de acte de corupție și au fost reținuți noaptea precedentă de procurorii DNA, conform Unirea, G4Media și TVR Info, care se bazează pe surse judiciare.
În noaptea precedentă, procurorii DNA au reținut pe Mihai Rafiu, director al Uzinei de Armament București, pe Tiberiu Alexandru Pîrvu, director al Uzinei de Armament Plopeni, și pe Liliana Sorescu, director comercial al aceleiași uzine din Plopeni.
Pe data de joi, au fost efectuate mai multe percheziții la fabricile de armament situate în București și Plopeni. Trei dintre conducători sunt acuzați de acte de corupție și se prevede că vor fi aduși în fața Tribunalului București cu o cerere de arestare preventivă.
Citește șiDoi senatori americani cer Trump să aplice imediat sancțiunile noi împotriva Rusiei
În Cugir au fost efectuate percheziții atât la uzina mecanică, cât și la fabrica de arme. Directorul uzinei mecanice, Mircea Trifan, a declarat în cadrul ziarului Unirea că DNA a realizat un control atât la unitate, cât și la domiciliul său.
Mircea Trifan a spus că DNA a realizat un control și a preluat documente, iar el este vizat din cauza poziției sale de director. Se referă la achiziții de materiale electrice.
„Un control DNA, au luat niște acte. Sunt vizat pentru că sunt directorul. Este vorba de niște achiziții de materiale electrice”
pentru sursa citată.
HotNews a cerut DNA să ofere o reacție la acest incident; până la ora publicării acestei știri, oficialii instituției nu au răspuns.
Darău a afirmat:
„Dacă cineva a profitat, să plătească”
Prezent vineri la „Romania India Business Forum”, ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Irineu Darău, a spus că a aflat de ancheta DNA din surse publice.
,,Știu doar informațiile publice, că au fost percheziții, într-adevăr că niște oameni au fost reținuți. Mesajul meu este clar și simplu, în România, un stat de drept, cine face lucruri ilegale, să plătească. În general sper ca instituțiile statului să fie eficiente, sa ia deciziile obiectiv. Dacă cineva a profitat in industria de apărare pentru foloase necuvenite să plătească”, a afirmat el.
,,Nu cred ca totul este curat in industria de apărare, cum nu cred ca în România nu mai există corupție. Dacă instituțiile statului identifică corupți, să-i pedepsească”, a adăugat Darău.
Întrebat dacă se mai aștepta la astfel de percheziții, ministrul a răspuns: ,,Nu fac pronosticuri, în general industria de apărare este un subiect extrem de sensibil, sunt convins ca pentru unii este și un subiect al tentațiilor, un stat român puternic trebuie să identifice pe oricine face lucruri necurate.”
Reclamările adresate directorului Romarm.
Pe data de 14 iulie, Răzvan Pîrcălăbescu, directorul general al ROMARM, a ridicat în mod public acuzații privind politizarea situației și împiedicarea măsurilor de restructurare ale companiei pe care o conduce.
ROMARM a emis un anunț oficial în care a afirmat că firma nu poate evolua în mediul de operare actual și a avertizat că, fără o reformă structurală și o nouă perspectivă de afaceri, compania de stat ar putea să se închidă.
Conform declarației sale, rezultatele unei investigații interne efectuate după asumarea mandatului indică că principalele dificultăți provin din modul dificil de a decide, din disonanța dintre structura centrală a ROMARM și filialele sale, precum și din restricția pe care o exercită conducerea centrală în prezent.
„Structura centrală, în loc să coordoneze și să monitorizeze dezvoltarea filialelor, a fost menținută în principal ca o casă de comerț care realizează activități de intermediere”, acuza Pîrcălăbescu.
El a mai declarat că dezvoltarea bazei industriale de apărare a fost una dintre principalele teme discutate la summitul de la Ankara, la care a participat ROMARM, și a atras atenția că România se confruntă cu un deficit major în acest domeniu. Potrivit directorului general al ROMARM, numeroase active industriale au fost lăsate în paragină, investițiile au fost insuficiente, iar în ultimele trei decenii mai mult s-a distrus, s-a devalizat și nu există nicio garanție că asta încă nu se întâmplă.
ROMARM afirmă că a trimis către MEDAT, Guvern și Administrația Prezidențială o serie de propuneri menite să reorganizeze și să eficientizeze industria națională de apărare. Conform lui Pîrcălăbescu, Guvernul și Administrația Prezidențială și-ar fi dat acordul de principiu la aceste direcții, însă ministerul responsabil nu a demarat pașii necesari pentru implementarea lor.
Directorul ROMARM a susținut că subiectul companiei a fost politizat, subliniind că ministerul ar acorda prioritate schimbării conducerii executive și administrative, în detrimentul inițiativelor de dezvoltare a industriei de apărare.
Pîrcălăbescu a menționat că ROMARM nu se opune verificărilor realizate de autoritățile competente și a subliniat că
„orice investigație este binevenită”
În legătură cu fabrică din București
În 1978, Uzina Mecanică București a fost creată ca uzină anexă a Fabricii „23 August” București, fiind denumită „Fabrica de Mașini Grele Speciale”, potrivit informațiilor furnizate de ROMARM.
În decembrie 1990, fabrica a fost redenumită „Uzina Mecanică București” și a fost preluată de Ministerul Apărării Naționale, integrând Grupul Industrial al Armatei – Regie Autonomă. După 10 ani, uzina a trecut sub autoritatea Ministerului Industriei și Resurselor și a fost numită S.C. „ARSENAL” S.A. – Sucursala București.
În 2001, după restructurarea industriei de apărare, unitatea a revenit la denumirea “Uzina Mecanică București (UMB)” și a devenit filială a Companiei Naționale ROMARM.
Uzina Mecanică Plopeni
1937 marchează debutul construcției, când guvernul român și Regia Autonomă a Întreprinderilor Miniere și Metalurgice ale Statului din Ardeal au încheiat un acord pentru realizarea unei uzine dedicate producției de muniție și artilerie de război. Fabrică a fost inițial numită Uzina Mărgineanca, iar producția de muniție a fost pusă în funcțiune în 1941.
În 1947, uzina a fost convertită într-o societate anonimă sub cadrul Departamentului Întreprinderilor Metalurgice ale Statului. În 2000, după o serie de reorganizări și redenumiri, Uzina Mecanică Plopeni a obținut personalitate juridică și s-a transformat în filială a Companiei Naționale ROMARM.
Uzina Mecanică Plopeni fabrică muniție pe diferite calibre, de tip exploziv, trasor și perforant incendiar trasor.
Primul armament de tip pistol mitralieră din România a fost fabricat în Cugir.
Uzina mecanică Cugir a fost înființată în anul 1799, în perioada Imperiului Austro-Ungar, când în orașul Cugir s-au construit ateliere specializate în producția de oțel, fiind unele dintre primele fabrici mel
1926 a marcat începutul extinderii uzinei, când s-au construit noi linii de producție. Conflictul a determinat transformarea fabricii în unitate militară, iar la acea vreme era condusă de experți în fabricarea armelor moderne. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, operațiunile uzinei au fost preluate de concernul german Herman Goring.
Uzinele Cugir a fabricat primul pistol mitralieră din România, denumit Parabellum, de tip Orita, cu calibru de 9mm.
Uzina Mecanică Cugir a devenit filială a Companiei Naționale ROMARM începând cu anul 2001.
UM Cugir produce articole destinate scopurilor militare, cum ar fi muniție tip NATO, pistol, mitralieră, turn de board și încărcătoare.
În 2004, SC Uzina Mecanică Cugir SA a fost divizată în SC Fabrica de Arme Cugir SA.
COMENTARII / 0