Cei trei judecători ai Curții Constituționale care au considerat că este neconstituțional „amendamentul Fritz” adus de PSD noii legi a integrității aduc ca principal argument faptul că încalcă principiul neretroactivității legii.
Curtea Constituțională a difuzat în vineri seară justificarea deciziei prin care a
CCR recunoaște că principiul neretroactivităţii legii civile
Citește șiCinci state UE cer Bruxellesului să accelereze un acord energetic cu Marea Britanie. Miza: facturi mai mici la electricitate
„are o valoare absolută”
în România, dar afirmă că legea se aplică și
„situațiilor juridice în curs”
pentru a asigura integritatea funcțiilor publice.
Curtea Constituțională se compune din 9 magistrate, iar 3 dintre aceștia au emis o opinie separată, susținând că amendamentul la PSD este neconstituțional, iar acesta a fost contestat de USR și PNL la Curte. Judecătorii care au formulat opinia separată sunt: președinta CCR, Simina Tănăsescu, Iuliana Scântei și Dacian-Cosmin Dragoș.
„Principiul neretroactivității legii, o garanție fundamentală pentru cetățeni”
Conform unei opinii separate, triul de judecători din cadrul Curții susține că starea juridică pe care noua lege o aplică și care conduce la încetarea mandatului unui reprezentant local considerat incompatibil era deja stabilită în mod definitiv înainte ca reglementarea să intre în vigoare.
Principalul argument al celor trei judecători CCR este că această prevedere încalcă principiul neretroactivității legii, prevăzut de Constituție, „de vreme ce impune aplicarea legii noi unor fapte/raporturi juridice epuizate/consumate sub imperiul legii vechi”.
Ei afirmă că aceasta constituie o garantă fundamentală pentru cetățeni.
Conceptul de neretroactivitate a legii constituie un corolar al principiului securității juridice și a fost formulat încă din dreptul roman sub expresia tempus regit actum.
Acest principiu constituie o asigurare esențială pentru cetățeni, împiedicându-i de la arbitraj și de la un risc care emană direct din legea adoptată de stat.
Puterea politică a unei comunități, transpusă în acte legislative, poate fi exercitată exclusiv în perspectivă viitoare; doar în acest fel se poate asigura alinierea comportamentului cetățenilor la cerințele reglementărilor, precum și înțelegerea efectelor legale ce pot rezulta din respectarea sau încălcarea lor.
Voința politică a unei societăți exprimată juridic prin legi poate fi aplicată doar pentru viitor, numai în acest mod fiind posibilă și adaptarea conduitei cetățenilor la exigentele normelor juridice, precum și cunoașterea consecințelor juridice care pot decurge din legi ori din încălcarea lor
Trei judecători se bazează pe hotărâri anterioare ale CCR și afirmă că acest principiu s-a transformat într-o tradiție constituțională universală, valabilă nu doar pentru statele membre ale Uniunii Europene, ci și pentru toate statele democratice din lume.
În conformitate cu declarațiile lor, Curtea Constituțională a României a clarificat în mod constant și a aplicat în continuu conceptul de neretroactivitate a legii de la înființarea instituției până la această decizie.
separataDescarcă ccr-opinie
„Conduita ilicită se determină potrivit legii în vigoare la momentul săvârșirii ei”
Curții Constituționale au menținut, printr-o jurisprudență constantă, validarea aplicării unor legi recente privind situații juridice născute sau epuizate în contextul legii vechi, la fel cum au confirmat și schimbarea regimului de sancțiune și introducerea unor noi efecte sau consecințe legale asupra faptelor realizate sau constatate sub imperiul legii vechi.
După cum am demonstrat, comportamentul ilicit se stabilește conform legii aplicabile în momentul în care este comis, iar sistemul de sancțiuni ia în considerare exact aceeași perioadă, data comiterii faptei.
O lege nouă de drept substanțial, oricât de devine activă în timpul procedurii inițiate de Agenția Națională de Integritate și finalizată prin trimiterea raportului de evaluare, în faza de contestare judiciară a acelui raport emis de ANI, sau în etapa de aplicare a sancțiunii disciplinare sau administrative, după caz, nu poate fi aplicată unui raport juridic deja epuizat de legea de drept substanțial anterioară.
Starea de incompatibilitate sau conflict de interese se anulează în funcție de data săvârșirii faptei, iar acea dată stabilește și legea materială substanțială care se aplică în acea situație juridică.
Cu alte cuvinte, conținutul constitutiv al conduitei ilicite și regimul sancționator aferent rămân guvernate de legea în vigoare la data săvârșirii acesteia întrucât orice sancțiune presupune o unitate normativă structurală nu doar sub aspectul conținutului său, ci și în privința termenului în care se aplică acea sancțiune”, argumentează cei trei judecători.
Ei spun că, prin urmare, „nu se poate face o distincție formală între conținut și termen cu privire la sancțiunea născută în temeiul legii anterioare, întrucât acesteia i se aplică potrivit principiului neretroactivității, soluția normativă în vigoare la momentul nașterii/stabilirii acesteia (atât pentru conținut, cât și pentru termenele de aplicare)”.
Mai mult, chiar dacă procedura de constatare a incompatibilității sau conflictului de interese nu ar fi fost finalizată, modificarea sancțiunii derivată din vechea reglementare rămâne inacceptabilă din perspectiva principiului neretroactivității, subliniază cei trei judecători CCR.
Aplicarea ar putea fi limitată doar la situațiile de incompatibilitate care apar după intrarea în vigoare a acestei legi.
Potrivit opiniei lor, această prevedere ar putea fi considerată constituțională numai dacă se aplică exclusiv la fapte care se referă la conflicte de interese sau incompatibilități, comise după intrarea în vigoare a noii legi și în legătură cu mandate obținute ulterior.
„În concluzie, a considera că un raport juridic deplin încheiat, inclusiv din punct de vedere al epuizării ultimelor efecte juridice, ar putea face obiectul unei legi apărute ulterior constituie o încălcare flagrantă a principiului neretroactivității legilor și induce o stare de insecuritate juridică majoră la nivelul întregului sistem normativ”, adaugă cei trei judecători.
Treii judecători susțin că această dispoziție încălca jurisprudența CEDO,
„afectând securitatea juridică și protecția reprezentării politice”
și, prin urmare, subminează securitatea juridică și dreptul la reprezentare politică.
Ca legea ANI să ajungă la președintele Nicușor Dan pentru promulgare, este necesar să fie în concordanță cu hotărârea Curții. Se va convoca plenul Camerei Deputaților și al Senatului pentru a abola amendamentul considerat neconstituțional de CCR. În final, președintele poate promulgă legea sau o poate trimite înapoi Parlamentului pentru o nouă examinare.
Legea integrităţii constituie un punct de referință în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) și trebuie adoptată până la 31 august 2026.
Cei trei judecători CCR care susțin că
„amendamentul Fritz”
este neconstituțional sunt?
Simina Tănăsescu
Simina Tănăsescu. Credite atribuite: Lucian Alecu / Alamy / Profimedia.
El a predat la Facultatea de Drept a Universității din București. În urma alegerii lui Klaus Iohannis, a preluat rolul de consilier prezidențial, iar în 2019 a fost desemnată de președintele de atunci
Laura-Iulia Scântei
Laura-Iulia Scântei – fotografie: Inquam Photos / Octav Ganea
A fost notar și membru al Parlamentului din partea Partidului Național Liberal înainte de a fi numit de Senat în anul 2022 la funcția de judecător la Curtea Constituțională, pe propunerea PNL.
Dacian Cosmin Dragoș
Dacian Cosmin Dragoș – Fotografie: Inquam Photos, realizată de Octav Ganea.
Profesorul Dacian Cosmin Dragoș, activ la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, a fost desemnat de președintele Nicușor Dan în funcția de judecător la Curtea Constituțională. În anii 2016-2017 și 2020-2023, a ocupat poziția de președinte al Consiliului Național de Etică al Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării. Din această funcție, a renunțat în protest la mandatul său, după ce Consiliul a decis că Lucian Bode nu a comis plagiat în teză, o concluzie care contrazicea hotărârea Universității Babeș-Bolyai în acea situație.
Structura CCR include: Simina Tănăsescu (președinte), Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Laura-Iuliana Scântei, Bogdan Licu, Marian Busuioc, Csaba Astzalos și Dacian Cosmin Dragoș.
COMENTARII / 0