Donald Trump a reamintit în ziua de miercuri că SUA se pregătește să atacă elemente de infrastructură iraniană, susținând că fiecare atac al Teheranului asupra unei nave în Strâmtoarea Ormuz va fi răspuns cu bombardarea unui pod sau a unei centrale electrice, potrivit Reuters și AFP.
„De fiecare dată când Republica Islamică Iran va trage asupra unei nave în Strâmtoarea Ormuz, fie că este vorba de rachete, drone sau orice alt dispozitiv sau armă, Statele Unite vor bombarda și distruge UN POD SAU O CENTRALĂ ELECTRICĂ, inclusiv cele situate lângă sau în capitala Teheran”, a afirmat Trump, într-un mesaj publicat pe rețeaua lui de socializare, Truth Social.
În timp ce acordul provizoriu de armistițiu, încheiat luna trecută, s-a prăbușit, Statele Unite și Iranul au intensificat atacurile, iar competiția pentru controlul strategic al Strâmtorii Ormuz a escaladat, sporind riscul unei reacții de amploare.
Citește șiCNN: Nicolás Maduro și soția sa ar putea fi inculpați pentru presupusa torturare a unor cetățeni americani
Specialiști în dreptul internațional și figuri de rang mondial au condamnat avertismentele lui Trump de a lovi podurile și centralele electrice din Iran, susținând că astfel de acțiuni ar încălca prevederile legale internaționale, care interzic atacurile asupra obiectivelor civile.
Aliații din Golful Persic ai SUA devin din ce în ce mai iritați.
În Golful Persic, aliații arabi ai Washingtonului devin tot mai nemulțumiți pe măsură ce tensiunile dintre SUA și Iran se intensifică, iar confruntările pun în pericol securitatea națională și stabilitatea economică a regiunii.
Frustrarea statelor din Golful este accentuată de diferențele lor de opinie privind acțiunile pe care SUA le-ar trebui să le întreprindă în viitor, scrie Bloomberg.
Potrivit unor oficiali, președintele Donald Trump ar fi trebuit să amplifice operațiunile militare, mobilizând trupe terestre în anumite regiuni ale Iranului și, posibil, ocupând insula Kharg, un punct esențial pentru exportul petrolului țării. Acești informatori, care au menținut anonimatul în discuțiile cu privire la subiecte sensibile, au susținut această propunere.
Conform surselor menționate, oficialii susțin că liderii din Iran nu vor ceda și nu vor renunța la controlul asupra Strâmtorii Ormuz decât dacă Statele Unite adoptă măsuri mai agresive. O altă posibilitate, potrivit unei surse, ar fi un conflict de durată, chiar și de intensitate redusă, care ar putea persista luni de zile. Astfel, investitorii străini și turiștii din zonă ar fi descurajați.
Opinia multor oficiali din regiune este că SUA trebuie să „intensifice conflictul pentru a-l dezamorsa”, a declarat David Schenker, diplomat american pentru Orientul Mijlociu în timpul primului mandat al lui Trump și în prezent cercetător la Institutul din Washington pentru Politica Orientului Apropiat. „Trebuie făcut ceva mai mult, deoarece dinamica actuală nu va obliga Iranul să facă vreo concesie, fie că este vorba de strâmtoare, fie de problema nucleară.”
Trump menține legături remarcabile cu conducătorii din regiune, iar guvernul republican a păstrat contactul constant cu țările din Golf încă de la debutul conflictului, a spus un reprezentant american. Încercările militare ale Iranului împotriva vecinilor săi din Golf arată că Teheranul acționează necugetat și că nu poate deține o armă nucleară, conform declarației oficialului, care a cerut ca numele să nu fie dezvăluit, având în vedere că se referă la deliberări private.
Marți, Trump a lăsat să se înțeleagă că conflictul din Orientul Mijlociu s-ar putea să nu se încheie prea curând. „Dacă am pleca mâine, am avea un mare, am avea un mare succes”, le-a spus el reporterilor în timpul unei întâlniri cu președintele Libanului. „Dar nu plecăm mâine.”
Printre statele implicate se numără Qatarul, care acționează ca principal mediator al conflictului alături de Pakistan; aceste țări nu susțin extinderea operațiunilor militare și solicită o dezamorsare imediată, conform surselor. Scopul lor este să prevină ca violența să ajungă la nivelul din martie și la începutul aprilie, când SUA și Israelul bombardau orașele iraniene, iar Teheranul lansa mii de drone și rachete peste țările din Golful Persic.
Această schimbare semnificativă contrastează cu săptămânile anterioare acordului provizoriu dintre SUA și Iran, semnat la mijlocul lunii iunie, când statele arabe din Golf erau în mare parte unite în a-l îndemna pe Trump să adopte o abordare diplomatică și să reducă tensiunile cu Teheranul. Solidaritatea a dispărut odată cu escaladarea ostilităților în ultimele două săptămâni, iar SUA și Iran s-au acuzat reciproc de eșecul memorandumului de înțelegere pe care l-au semnat.
Kuweitul și Bahrainul au devenit ținte ale unor atacuri intense din partea Iranului, la fel ca și Iordania.
Kuweit a suferit lovituri de rachete și drone la centralele sale de apă și la instalațiile de energie electrică, iar zborurile au fost întrerupte adesea. Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite au raportat atacuri asupra petrolierelor lor în regiunea Strâmtorii Ormuz, în timp ce Iran a efectuat tiruri și asupra Omanului și Iracului.
Războiul, pe care monarhiile bogate din Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG) au sfătuit Washingtonul să nu-l inițieze, a determinat o reevaluare a competenței SUA în protejarea aliaților săi. În consecință, unele dintre aceste state caută să consolideze parteneriatele de apărare cu națiunile europene, au adăugat sursele Bloomberg.
Trump se confruntă cu o alegere dificilă.
Trump se simte din ce în ce mai frustrat cu liderii Iran, în special după ce trei soldați americani au fost uciși săptămâna trecută în Iordania și Irak, iar un al patrulea a dispărut. Iran a refuzat să oprească atacurile asupra navelor care traversează Strâmtoarea Ormuz, în ciuda amenințărilor din partea Washingtonului, care a spus că va intensifica loviturile aeriene până când Teheranul se va conforma.
Președintele american se confruntă cu opțiuni dificile. Orice inițiativă de a deplasa forțe sau de a încerca să subjugă Insula Kharg ar declanșa, probabil, atacuri de represalii și mai severe din partea Iranului și ar determina o creștere suplimentară a prețurilor petrolului. În plus, ar pune în pericol sute, eventual mii, de soldați americani la atacuri iraniene de proximitate, dificil de interceptat.
Nemulțumirea statelor din Golf față de Iran crește pe măsură ce traficul prin strâmtoarea strategică – care gestiona cea mai mare parte a fluxurilor lor de petrol înainte de război — se prăbușește din nou. Mulți oficiali din regiune se îndoiesc că această cale navigabilă se va redeschide complet în curând, a afirmat o altă persoană, care a dorit să rămână anonimă, neavând permisiunea de a aborda public asemenea chestiuni.
„Oamenii sunt frustrați, furioși”, a spus Michael Ratney, fost ambasador al SUA în Arabia Saudită. „Dar nu se exprimă prea mult în public, deoarece toți încearcă să-și gestioneze relația cu Trump. Vor ca petrolul lor să curgă, iar economiile lor să revină la normal. Situația actuală le provoacă multă anxietate.”
Printre cele mai vocale state din cadrul CCG, Emiratele Arabe Unite s-au remarcat pentru eforturile de a păstra strâmtorii deschise. Însoțite de Arabia Saudită și Kuweit, țara continuă să expediere petroliere prin strâmtoare, în ciuda amenințărilor Iranului, iar semnalele de satelit sunt adesea oprite pentru a evita detectarea.
Abu Dhabiul își exprimă dorința ca statele europene să adopte o atitudine mai activă și să inițieze o operațiune de deminare; oficialii din EUA au declarat că vor porni această acțiune numai după ce condițiile vor fi sigure, conform unei persoane bine informate cu privire la subiect. În ultima săptămână, reprezentanții din EAU au avut discuții cu echivalenții lor din Europa despre această inițiativă, a adăugat acea persoană.
Într-o declarație din 18 iulie, Ministerul Afacerilor Externe al EAU a solicitat „oprirea imediată a escaladării conflictului și evitarea exacerbării tensiunilor și instabilității din regiune”. De asemenea, s-a menționat că ar trebui să aibă loc o „revenire rapidă la negocieri” și s-a subliniat „importanța asigurării unei navigații sigure și neîntrerupte prin Strâmtoarea Ormuz”.
Proiecte financiare
Războiul a aruncat în incertitudine viitorul economic pe termen scurt al unei regiuni care, în ultima jumătate de secol, s-a dezvoltat, grație exporturilor de petrol, devenind una dintre cele mai bogate din lume.
Principalele puteri economice, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, continuă să-și extindă activitățile în domenii precum inteligența artificială, fonduri speculative și turism, considerând stabilitatea regională esențială pentru realizarea acestui scop.
Conflictul și închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz au deja provocat deteriorări economice în aceste state, obligându-le să întrerupă numeroase exporturi și generând o creștere vertiginosă a deficitelor bugetare.
În ciuda faptului că liderii din regiunea Golfului au lăudat în mare parte memorandumul de înțelegere semnat în luna precedentă, aceștia și-au manifestat îngrijorarea că documentul ar putea aduce Iranului beneficii financiare considerabile, prin ridicarea sancțiunilor, deblocarea fondurilor înghețate și constituirea unui fond de reabilitare de 300 de miliarde de dolari. Niciunul dintre cele șase state membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului nu intenționează încă să participe la acest fond, potrivit unor surse citate.
Autoritățile din regiunea Golfului au exprimat dezgust față de propunerea de a asuma costuri de compensare Republicii Islamice, având în vedere că statele lor au suferit numeroase daune în urma atacurilor conduse de Iran.
Conform declarației lui Ali Vaez, director al Proiectului Iran al International Crisis Group, țările din Golf se descriu ca fiind frustrate, însă consideră că nu pot interveni pentru a opri oricare dintre părțile beligerante.
„sunt frustrate, dar neputincioase în a opri vreuna dintre părțile beligerante”
COMENTARII / 0