Trump promite libertatea de expresie, dar sentințele justiției limitează

Se creează un element div și se atribuie la variabila ad. ad.id este egal cu ‘AdSense’. Se atribuie ad.className valoarea ‘AdSense’.Citește șiSUA introduce acuzații noi...

Se creează un element div și se atribuie la variabila ad.

ad.id este egal cu ‘AdSense’.

Se atribuie ad.className valoarea ‘AdSense’.

Citește șiSUA introduce acuzații noi de tortură împotriva Maduro și soției sale

ad.style.display = ‘block’;

ad.style.position = ‘absolute’;

Scriptul atribuie proprietății top a elementului ad valoarea ‘-1px’.

ad.style.height = ‘1px’;

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3893027″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/sua/libertatea-de-expresie-sub-donald-trump-in-campanie-promitea-ca-o-va-proteja-dar-sentintele-justitiei-americane-arata-contrariul-3893027″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/sua”}

Donald Trump s-a prezentat în cadrul campaniei pentru al doilea mandat la Casa Albă de mai multe ori ca apărător al libertății de exprimare, iar în discursul său inaugural din ianuarie 2025 a promis că va elimina anii de

„cenzură guvernamentală”

, însă o serie de sentințe judecătorești indică că a acționat exact în direcția opusă, potrivit Reuters marți.

googletag.cmd folosește metoda push pentru a declanșa o funcție care apelează googletag.display cu argumentul div-gpt-ad-

Agenţia a descoperit 75 hotărâri ale tribunalelor federale, în care s-a constatat că autoritățile din Statele Unite au încălcat Primul Amendament, garantând libertatea de exprimare, credință și presă.

Judecătorul districtual William Young a pus în scris avertismentul că „neînţelegerea evidentă de către preşedinte a faptului că guvernul pur şi simplu nu are voie să urmărească răzbunarea pentru cuvinte pe care le dezaprobă reprezintă o mare ameninţare pentru libertatea cuvântului în America”. Magistratul a decis că administraţia din subordinea lui Trump a arestat ilegal, a deportat şi a lăsat fără vize studenţi şi cadre universitare din cauză că au susţinut cauza palestiniană.

Alți judecători au observat că anumite agenții federale au întrerupt finanțări nerambursabile acordate universităților, printre ele Harvard, care s-au opus alinierii cu agenda ideologică a președintelui. În plus, aceste instituții au acționat împotriva unor cabineturi de avocatură din motive de activism. De asemenea, s-a recurs la forță excesivă în cadrul unor proteste.

Abigail Jackson, portavoce al Casei Albe, a exprimat nemulțumiri față de hotărârile referitoare la Primul Amendament. Autoritățile de stat au etichetat în repetate rânduri judecătorii care au pronunțat sentințe împotriva lor ca fiind „activişti”, susținând că aceștia încălcă puterea executivă a președintelui. Ea a susținut că

„justiţia federală a periclitat şi obstrucţionat de mai multe ori opţiunile electorale ale poporului american prin deciziile sale ilegale”

.

În al doilea mandat al președintelui, instanțele inferioare au emis 75 de hotărâri împotriva administrației Trump, reprezentând o parte a celor 93 de dosare în care judecătorii au analizat argumente referitoare la Primul Amendament. Majoritatea judecătorilor implicați au fost numiți de președinți democrați, însă și zece dintre ei, desemnați de republicani, au urmat aceeași linie de gândire.

Ca comparație, Reuters a raportat

Administrația Trump a recursat în două treimi din cazurile în care a înregistrat pierderi, lăsând celelalte fără contestare. În urma apelului, a obținut victorie în 15 dintre procesele pierdute inițial sau, cel puțin, a reușit să suspendă sentințele pronunțate în instanța de primă instanță.

În contextul executivului, au fost obținute două decizii de apel care au contrazis hotărârile unor instanțe inferioare care au permis eliberarea activiștilor universitari pro-palestinieni Mahmoud Khalil și Mohsen Mahdawi. Curțile de apel nu au adoptat hotărâri pe fond, ci au stabilit că procesele

În Al 9-lea Circuit de apel din San Francisco, un apel câștigat pe fond a anulat în februarie o hotărâre care interzicea administrației să scoată dreptul de sindicalizare al mii de angajați federali în negocierile cu agențiile guvernamentale. Sindicatele susțineau că Trump a adoptat această măsură ca răzbunare pentru contestarea unor politici ale administrației, încălcând Primul Amendament. Un panel de trei judecători a decis însă că președintele ar fi acționat la fel chiar și fără intenția de a se răzbuna pe sindicate.

Circuitul respectiv a susținut, totuși, hotărârea unui judecător de nivel inferior, care a considerat că se constituie discriminare pe baza unui punct de vedere, prin suspendarea finanțării federale acordate cercetătorilor de la Universitatea din California, în contextul campaniei lui Trump împotriva politicilor de diversitate, echitate și incluziune, denumite sub acronimul DEI.

În urma unei campanii în care a criticat „regimul de cenzură online”, Trump a demarat al doilea său mandat prezidențial prin semnarea, în primele ore, a unui ordin executiv intitulat „Restabilirea libertăţii cuvânt

Criticii au susținut că promisiunea a fost refuzată imediat de o serie de alte decrete și politici, menite să răzbune împotriva adversarilor sau să pună sub semnul întrebării opiniile opuse celor ale președintelui. Printre acestea, unele prevederi impuneau suspendarea finanțării federale pentru orice se consideră „ideologie de gen” sau DEI – subiecte care au generat numeroase procese în care se susținea încălcarea Primului Amendament.

Profesorul Timothy Zick, de la Facultatea de Drept William & Mary și autor al cărții „Trump 2.0: Puterea executivă şi Primul Amendament”, a susținut că

În luna mai a anului 2025, judecătoarea districtuală Beryl Howell a emis o hotărâre împotriva lui Trump, în care a subliniat că:

„reglarea unor conturi personale prin vizarea unei firme sau a unui individ detestat, prin acţiuni guvernamentale punitive, nu constituie o utilizare legitimă a puterilor guvernului SUA sau ale unui preşedinte american”.

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });

COMENTARII / 0