De decenii, o tradiție tacită i-a îndemnat pe președinții Statelor Unite să ocolească subiectul atacului japonez asupra bazei navale Pearl Harbor din 1941, optând în schimb pentru consolidarea relațiilor cu Tokyo, un aliat de nădejde de după cel de-Al Doilea Război Mondial. În schimb, președintele Donald Trump a rupt această tăcere.
Trump a făcut referire la incidentul din 7 decembrie 1941 în care Japonia a lansat un atac surpriză, eveniment care a determinat intrarea Statele Unite în cel de-al Doilea Război Mondial, în timpul unei discuții cu Sanae Takaichi, prim-ministrul Japoniei, joi, la Biroul Oval. Această declarație a fost o reacție la întrebarea privind motivul lipsei de avertizare către Japonia și ceilalți aliați cu privire la operațiunea comună americano-israeliană împotriva Iranului.
Trump a oferit o justificare pentru decizia sa, afirmând:
Citește șiTrump spune că l-a convins pe Zelenski să reducă atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești
„Nu am spus nimănui despre asta pentru că voiam o surpriză”
. El a adăugat, de asemenea:
„Cine știe mai bine despre surprize decât Japonia, nu? De ce nu mi-ați spus despre Pearl Harbor, bine? Corect?”
Aceste declarații au ridicat întrebări despre abordarea sa privind operațiunile militare.
Un val de râsete a străbătut adunarea oficialilor și ziariștilor prezenți în sală.
El a continuat:
„Cred că voi credeți în surpriză, mult mai mult decât noi”
.
Această afirmație a părut să-i surprindă și mai mult pe cei din sală.
În momentul în care Trump se adresa auditoriului, expresia facială a lui Sanae Takaichi, premierul Japoniei, s-a schimbat vizibil, ochii săi s-au lărgit, iar respirația i s-a adâncit.
Sanae Takaichi și-a încrucișat brațele pe abdomen și a păstrat tăcerea.
Un anumit tipar în comportamentul lui Trump a fost ilustrat din nou printr-o declarație recentă, care a arătat o tendință să ignore regulile de bază ale diplomației.
De la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, președintele Truman a invocat incidentul de la Pearl Harbor ca fundamentare pentru inițiativele SUA de reformare a structurii sociale japoneze și de instituire a unei constituții cu caracter pacifist.
Această perioadă de reformă a fost marcată de ocupația Japoniei de către forțele aliate, conduse de Statele Unite, care a durat din 1945 până în 1952.
Țara niponă a fost constrânsă de legea fundamentală să abandoneze orice formă de conflict armat, iar această limitare a capacităților militare a determinat-o pe Tokio să se bazeze pe Statele Unite pentru apărare.
Statele Unite au adoptat o abordare diferită în ceea ce privește percepția publică a atacului în perioada Războiului Rece. Statele Unite și-au modificat discursul oficial pentru a prezenta evenimentul ca o tragedie istorică, evitând să acuze direct Japonia. Această schimbare de strategie a avut loc în contextul în care Tokyo era considerat un aliat crucial în fața expansiunii comunismului în Asia. Astfel, oficialii americani au prioritizat menținerea unei relații solide cu Japonia.
La 75 de ani de la devastarea flotei Pacificului de către avioanele de luptă japoneze în Pearl Harbor, Obama a efectuat o vizită la locul respectivului atac, însoțit fiind de Shinzo Abe, care la acea perioadă ocupa funcția de prim-ministru al Japoniei. În cadrul acestei vizite, Abe a adresat un mesaj de condoleanțe, și anume „sufletelor celor care și-au pierdut viața aici”. Ulterior, atât Obama, cât și Abe, au depus coroane din crini albi la memorial, ca un gest de respect.
În urma evenimentelor, fostul președinte Obama a oferit o relatare detaliată a circumstanțelor în care s-a produs atacul, evidențiind actele de curaj ale efectivelor militare americane. De asemenea, el a menționat că deplasarea lui Abe „ne reamintește potențialul extraordinar care există în relațiile dintre națiuni și dintre popoare”.
COMENTARII / 0