Tudor Chirilă: răspunsul lui Nicușor Dan Pahonțu e glumă proastă

Pe pagina sa de Facebook, Tudor Chirilă a lăsat un răspuns vehement, susținând că Nicușor Dan a oferit

„o nouă probă de ticăloșie”

prin decizia și poziția sa privind conducerea Serviciului de Protecție și Pază (SPP). În mesajul său, artistul evidențiază că această atitudine contravine promisiunilor din campania electorală referitoare la reforma instituțiilor statului și la pledoaria pentru transform

Citește șiNoi acuzații la adresa ANM. Buzoianu reclamă achiziții ilegale de milioane de lei: Legea a fost opțională sub conducerea doamnei Mateescu

Termenul de mandat de douăzeci și un ani în cadrul SPP și renunțarea la reformă

Chirilă subliniază că primul pas firesc ar fi fost chestionarea oportunității ca o singură persoană să conducă SPP timp de 21 de ani, catalogând această longevitate drept o posibilă „dictatură a instituțiilor”. „Cât de democratic și transparent instituțional e ca un om să acumuleze informații pe care le poate folosi în fel și chip atâta timp?”, întreabă artistul. În opinia sa, demiterea lui Lucian Pahonțu trebuia realizată „ÎNAINTE de orice fel de discuție” ca „un vânt al schimbării”, însă a fost aleasă „liniștea mlaștinilor”.

<iframe src=”https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2FTudorChirilaOfficial%2Fposts%2Fpfbid02TeGv5eycPijeUprjtEzUXBaQNuS6DRBWnY5nBiBZLNtMrN3NxJy6zEUGpfnhKfK6l&show_text=true&width=500″ width=”500″ height=”259″ style=”border:none;overflow:hidden” scrolling=”no” frameborder=”0″ allowfullscreen=”true” allow=”autoplay; clipboard-write; encrypted-media; picture-in-picture; web-share”></iframe>Controversa baricadei de la Intercontinental și evaluarea „cu propriile simțuri”

Răspunsul scoate în evidență antecedentele liderului SPP, menționând documentarul Recorder care reiterează că el a comandat un pluton la baricada Intercontinental, unde 48 de persoane au fost ucise și alții au suferit violență fizică.

Chirilă critică faptul că verdictul lui Nicușor Dan a fost că omul este „curat”, verdict dat exclusiv pe baza „propriilor simțuri”, ignorând sau trimițând în derizoriu ancheta jurnalistică: „Îl speli de securism și îl faci profesionist”. Artistul punctează că refuzul de a analiza calitatea de ofițer al aparatului represiv ceaușist reprezintă o jignire adusă memoriei celor care au murit pentru libertate.

Rolul SPP este: serviciu de protecție sau structură de informații?

Declarația conform căreia

„SPP nu e un serviciu secret”

a fost catalogată ca un reducționism ticălos. Chirilă susține că SPP

El își susține argumentul prin menționarea Legii 51/1991, care clasifică SPP, SRI și SIE ca organisme ce desfășoară activități de informații în scopul securității naționale, și a <

Legea 51/1991 unde SPP intră în aceeași categorie instituțională largă cu SRI și SIE:Art 8 (1) Activitatea de informații pentru realizarea securității naționale se execută de Serviciul Român de Informații, organul de stat specializat în materia informațiilor din interiorul țării, Serviciul de Informații Externe, organul de stat specializat în obținerea din străinătate a datelor referitoare la securitatea națională, și Serviciul de Protecție și Pază, organul de stat specializat în asigurarea protecției demnitarilor români și a demnitarilor străini pe timpul prezenței lor în România, precum și în asigurarea pazei sediilor de lucru și reședințelor acestora.Art. 14 alin. (1) lit. b) din Legea 191/1998 spune că SPP: „organizează și desfășoară, deschis sau acoperit, activități de culegere, verificare și valorificare a informațiilor”

În încheiere, artistul avertizează că ignorarea acestor aspecte echivalează cu plasarea „de partea greșită a istoriei”: „Șase milioane de români au sperat la România onestă și primesc România funestă”. De asemenea, el adaugă că toți consilierii președintelui care aleg să gireze în continuare acest comportament prin prezența lor sunt „complici”.

Recorder a înregistrat:

„Generalul Pahonțu, șeful SPP, a făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceaușescu și a participat la masacrul din 21 decembrie 1989”

Generalul Lucian Pahonțu, cel mai vechi și unul dintre cei mai importanți lideri ai serviciilor secrete românești, deține un capitol ascuns în biografia sa oficială. O investigație extinsă realizată de jurnaliștii de la Recorder evidențiază că președintele actual al Serviciului de Protecție și Pază (SPP) a activat în Trupele de Securitate în ultimii ani ai regimului comunist și a făcut parte din forțele de represiune trimise să înăbușe Revoluția din decembrie 1989, în centrul Capitalei.

De peste două decenii în fruntea SPP, timp în care România a schimbat trei președinți, Lucian Pahonțu a păstrat o discreție totală asupra primilor săi ani de carieră militară. În CV-ul său oficial, perioada 1987-1990 este acoperită printr-o formulare vagă, fiind menționată doar funcția de comandant de pluton în cadrul Ministerului de Interne, la transmisiuni.

Lucian Pahonțu ocupă poziția de cel mai vechi șef al serviciului secret din România. Fotografia provine de la Gettyimages și Inquam Photos, realizată de George Călin. Un CV cosmetizat și o legătură de rudenie la nivel înalt.

Investigația redactată de Alexandra Șerban pentru Recorder arată, prin documente și declarații, că în acea perioadă Lucian Pahonțu ocupa funcția de ofițer la UM 0305 din Băneasa, care facea parte din Trupurile de Securitate. Această unitate militarizată se afla sub autoritatea directă a Departamentului Securității Statului (DSS), principalul mijloc de represiune al regimului Ceaușescu.

Accesul său la aceste unități a fost posibil printr-un factor esențial: relația de rudenie cu generalul Vasile Milea, fostul ministru al apărării naționale în ultimii ani ai regimului comunist. Conform informațiilor menționate în anchetă, progenitorul actualului conducător al SPP era văr primar cu generalul Milea, iar ambii proveneau din comuna Lerești, județul Argeș.

Contribuția la suprimarea Revoluției din decembrie 1989

Cele mai alarmante detalii puse în lumina publicului se referă la implicarea echipei condusă de Lucian Pahonțu în tumultul violent din București. Conform documentelor găsite în arhive și în Dosarul Revoluției, UM 0305 Băneasa a fost alertată încă din <

Documentele indică faptul că ofițerul Lucian Pahonțu și plutonul său au fost prezenți în noaptea de 21 spre 22 decembrie în perimetrul baricadei de la Intercontinental, un loc transformat într-o baie de sânge de către forțele de ordine. În acea noapte, la București, forțele armate au ucis 48 de persoane și au arestat și bătut sute de manifestanți. De asemenea, ancheta menționează că trupele din care făcea parte Pahonțu ar fi fost implicate ulterior și în represiunea brutală a manifestanților în timpul Mineriadei din 13 iunie 1990.

În ce fel reacționează șeful SPP?

În timp ce era solicitat să explice activitățile sale în perioada Revoluției, Lucian Pahonțu a refuzat să răspundă la întrebările precise puse de reporterii care se referă la viața sa.

Șeful SPP a ales să ofere o perspectivă generală, subliniind că tot parcursul său profesional a respectat cu strictețe reglementările legale și principiile militare. El a menționat că loialitatea, devotamentul față de țară, onoarea și integritatea au constituit pilonii care l-au orientat în cariera militară.

La vârsta de 60 de ani, Lucian Pahonțu a intrat în rezervă în 2024, deținând titlul de general cu patru stele, însă a menținut și continuă să ocupe funcția de director al Serviciului de Protecție și Pază, instituție la conducerea căreia a fost numit în 2005.

Libertatea a cerut Institutiei Prezidențiale să ofere un punct de vedere privind dezvăluirile din acest articol, însă până la această oră nu am primit aceste clarificări.

Calea profesională a lui Lucian Pahonțu

Pahonțu nu reprezintă un demnitar public lipsit de controverse. În 2019, publicația Libertatea a expus că acesta a lansat o lucrare plagiată. Absolvent al Școlii de Ofițeri de Transmisiuni în 1987, a continuat să activeze în cadrul Ministerului de Interne. În decembrie 1989, Lucian Pahonțu ocupa funcția de ofițer în trupele de securitate – o unitate militară uniformă, distinctă de Securitate. În CV-ul oficial, afișat pe site-ul SPP, el este înregistrat ca comandant de pluton la Ministerul Afacerilor Interne în perioada 1987–1990. În contextul democratic, ar fi trebuit să fie lustrat.

Lucian Pahonțu – fotografie furnizată de Agerpres

În anul 2005, a ocupat funcția de director al SPP, având titlul de secretar de stat, atribuție acordată de Traian Băsescu. Înainte de aceasta, în intervalul 2002-2005, a servit ca comandant al Brigăzii Speciale de Intervenție Vlad Ţepeş a Jandarmeriei Române.

În intervalul 1999–2002, el a deținut funcția de șef de Stat Major la Brigada 11 Mobilă Jandarmi din București. În anul 1994, a finalizat cursurile Facultății de Arme Întregi a Universității Naţionale de Apărare „Carol I”, iar în 2003 a obținut titlul de doctor în științe militare.

Conform Newsweek, Lucian Pahonțu percepe un salariu net de 31.300 lei în calitate de șef al SPP, în timp ce adjunctul său primește 25.000 lei.

Reporterul Hotnews, la o solicitare din urmă cu un an, a întrebat de ce Lucian Pahonțu este încă numit la conducerea SPP; președintele Nicușor Dan a declarat că va exista o evaluare, iar aceasta nu a fost încă realizată p