UE: 800 miliarde de euro pentru armament, dar lipsesc 100.000 de soldați

Andrius Kubilius, comisar european pentru apărare și spațiu, susține că Europa trebuie să poată mobiliza rapid în jur de 100.000 de soldați pentru a descuraja un eventual atac rus, potrivit Euronews.com.

Uniunea Europeană se străduiește să se reînarmeze, alocând miliarde de euro pentru a furniza 27 de state membre resurse financiare esențiale, astfel încât să poată face față eventualelor amenințări externe.

Chiar dacă se urmăresc obiective de cheltuieli ambițioase, susținute de angajamentele de apărare ale NATO, revizuite în direcție ascendentă, experții din domeniu avertizează că armatele europene se confruntă cu provocări semnificative în recrutarea și păstrarea personalului.

Citește șiAnaliză Miza din spatele acordului cu Putin: Trump speră să-i convingă pe alegătorii SUA că îmbunătățirea economică nu este o vorbă goală

Emmanuel Jacob, președintele Organizației Europene a Asociațiilor și Sindicatelor Militare (EUROMIL), a subliniat necesitatea unui personal adecvat pentru a administra investițiile, afirmând:

„În cele din urmă, trebuie să avem suficient personal pentru a gestiona aceste investiții”

și a menționat că problema nu este recentă, însă urgenta a crescut semnificativ.

Amploarea forței de muncă necesare pentru a susține această expansiune militară a fost subliniată și de comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, în luna februarie.

„Imaginați-vă că suntem în 2030 — acesta este anul în care serviciile de informații spun că Rusia va fi pregătită și dispusă să pună la încercare NATO — și 100.000 de soldați ruși se adună la granița UE și la granița NATO”, a declarat el la Vilnius, conform evaluărilor serviciilor de informații europene.

„Pentru a face față unei concentrări de 100.000 de soldați, ar trebui să mobilizăm un număr similar de soldați și echipamente, și asta rapid”, a adăugat el atunci.

În timp ce Comisia Europeană pregătea să anunțe un plan de reînarmare de 800 de miliarde de euro pentru Europa, Parlamentul European a semnalat deja o îngrijorare legată de deficitul de personal.

În anul 2024, PE a aprobat un raport care avertiza că forțele armate europene se confruntă cu probleme grave de recrutare și de menținere a personalului. Deputații din UE l-au îndemnat pe fostul șef al politicii externe, Josep Borrell, să investigheze această deficit de personal și să propună soluții posibile.

În legătură cu întrebările puse de Euronews, un reprezentant al Comisiei Europene a afirmat că recrutarea și păstrarea forțelor armate sunt sub autoritatea fiecărui stat membru.

Cele mai mari obstacole

Un studiu efectuat de EUROMIL în 11 state europene indică că instituțiile specializate întâmpină obstacole semnificative: majoritatea participanților au calificat recrutarea ca fiind

„problematică”

, iar păstrarea personalului în cadrul sistemului a fost evaluată ca fiind fie

„problematică”

, fie

„critică”

.

asociații militare au luat parte la sondaj, provenind din Belgia, Bulgaria, Franța, Germania, Ungaria, Irlanda, Italia, Malta, Țările de Jos, Portugalia, Spania și Suedia.

Analiza indică faptul că militarii abandonă cea mai frecvent forțele armate după în jur de 10 ani de activitate. Principalele bariere pentru atragerea de noi membri constau în competiția oferită de sectorul privat, nivelul salariilor și standardele impuse privind starea fizică.

În același timp, s-a constatat că salariile reduse, echilibrul fragil dintre carieră și viața de zi cu zi și diverse alte aspecte ale mediului de lucru, constituie motivele principale pentru care militarii aleg să părăsească armata.

Pe baza rezultatelor, raportul recomandă salarii și pensii mai mari, un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală, precum și limitarea orelor de lucru pentru a contribui la atragerea și reținerea personalului.

Steven Everts, conducătorul Institutului UE pentru Studii de Securitate (EUISS), a subliniat că atragerea și păstrarea personalului în forțele armate constituie o problemă dificilă.

„Aceasta este o provocare cu care se confruntă oamenii”, a spus el.

El a ridicat din nou temerile referitoare la salariile și condițiile de muncă ale soldaților, menționând în același timp că o problemă majoră constă în modul în care Europa dorește să-și mărească numărul de rezerviști.

Este vorba de persoane cu competențe de specialitate care pot fi mobilizate doar pentru câteva luni pe an — sau chiar mai puțin. Printre aceștia se numără experți în domeniul cibernetic, specialiști în logistică și profesioniști din domeniul medical, „toate tipurile de funcții de care au nevoie armatele”, a spus el.

Conform lui Everts, inițiativa europeană de reînarmare a lipsit de reforme organizaționale esențiale pentru ca un asemenea sistem să funcționeze.

„Dacă lucrezi pentru o companie de IT și șeful tău îți spune: «Ascultă, lucrezi pentru mine, amice», ce interes ar avea șeful tău să te pună la dispoziția forțelor armate naționale?”

El a subliniat că fără aceste schimbări structurale, efortul nu poate funcționa corect.

„Este dificil să realizăm reînarmarea despre care vorbim atât de mulțum și din punct de vedere organizațional.”

Această problemă afectează și NATO.

Această provocare transcende frontierile Uniunea Europeană. Spyridon Kyriakis, reprezentant al Comisiei pentru Apărare și Securitate (DSC) din cadrul Adunării Parlamentare a NATO, a primit sarcina de a examina

„provocările tot mai mari”

cu care Alianța se confruntă în domeniul recrutării și al păstrării personalului. Se așteaptă ca raportul să fie publicat la sfârșitul lunii noiembrie.

Documentul informativ emis de DSC indică necesitatea ca raportul să evidențieze factorii structurali și sociali care constituie baza dificultăților contemporane în recrutarea și păstrarea forțelor armate, precum și consecințele acestor factori asupra securității Alianței.

„Incapacitatea de a extinde forțele armate ale aliaților pentru a îndeplini noile cerințe ale NATO în materie de forțe reprezintă un risc direct pentru starea de pregătire, credibilitatea și sustenabilitatea pe termen lung a forțelor NATO într-un mediu de securitate internațional din ce în ce mai complex și care se deteriorează rapid”, se menționează în documentul informativ.

2025, specialistul în domeniul apărării Chris Kremidas-Courtney a raportat că liderii din cadrul NATO au semnalat că structurile militare existente sunt neacoperite pentru un conflict de intensitate înaltă și că este nevoie de acțiuni adiționale pentru a recruta și a păstra soldații. Propunerile includ fie recrutarea voluntarilor, fie instaurarea unui mecanism de încorporare selectivă a tinerilor.

Este necesară, potrivit Euronews, o schimbare de mentalitate, subliniind că anul precedent, cancelarul german Friedrich Merz s-a promis să convertească Bundeswehr-ul în cea mai puternică armată convențională din Europa, iar această declarație a stârnit îngrijorare.

Alte schimbări legislative, printre care legea care a readus înregistrarea militară obligatorie, au determinat mii de persoane, în special tineri adulți, să protesteze.

Kremidas-Courtney susține că atragerea și reținerea personalului militar vor necesita nu doar reforme organizaționale, ci și o schimbare culturală mai amplă. „Dacă serviciul militar este privit cu dispreț în cadrul unei societăți, puțini vor dori să rămână și și mai puțini vor dori să se înroleze de la bun început”, a scris ea.

„Viitorul securității europene va depinde de capacitatea societăților sale de a reconstrui contractul social în jurul apărării naționale și al altor forme de serviciu, pentru a se asigura că Europa dispune de soldații de care are nevoie pentru a face față provocărilor viitoare”, a conchis expertul.

Fotografia provine de la Dreamstime.com