UE avertizează: Europa trebuie să cheltuiască miliarde acum pentru a evita costuri și mai mari provocate…

Se inițiază o variabilă numită ad, care stochează rezultatul apelului document.createElement(‘div’). ad.id = ‘AdSense’; Se setează ad.className la ‘AdSense’.Citește șiPSD Olt susține Paul Stănescu, respinge...

Se inițiază o variabilă numită ad, care stochează rezultatul apelului document.createElement(‘div’).

ad.id = ‘AdSense’;

Se setează ad.className la ‘AdSense’.

Citește șiPSD Olt susține Paul Stănescu, respinge zvonul de trecere la AUR

ad.style.display = ‘block’;

The ad object’s style property for position is set to ‘absolute’.

Linia de cod ad.style.top = ‘-1px‘; setează poziția superioară a elementului ad.

În script, proprietatea height a stilului elementului ad este stabilită la 1px (ad.style.height = ‘1px’;).

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3920411″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/ue-avertizeaza-europa-trebuie-sa-cheltuiasca-miliarde-acum-pentru-a-evita-costuri-si-mai-mari-provocate-de-dezastrele-climatice-3920411″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/ue”}

Wopke Hoekstra, comisar european pentru climă, a avertizat, potrivit Politico, că incendiile, seceta și valurile de căldură din această vară arată clar că Europa trebuie să investească urgent în protecția împotriva schimbărilor climatice. 70 de miliarde de euro anual sunt estimate de UE ca fiind necesare pentru măsuri de adaptare, însă statele membre alocă în prezent mai puțin de jumătate din această sumă.

Într-o perioadă estivală dominată de incendii de vegetație, de secetă intensă și de valuri consecutive de temperaturi ridicate, guvernele din Europa ar fi nevoite să aloce fonduri suplimentare pentru a proteja cetățenii și economia de efectele schimbărilor climatice, subliniază comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra.

Hoekstra a spus într-un interviu cu Politico că evenimentele extreme din ultimele luni arată că acțiunile de adaptare la schimbările climatice nu pot fi mai considerate cheltuieli opționale.

Valurile de căldură, seceta și incendiile de amploare au generat pagube considerabile în Europa, iar unii economiști susțin că pierderile cauzate de aceste fenomene extreme ar putea neutraliza creșterea modestă a PIB-ului UE în 2026.

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428441003-0”); });

Comisia Europeană a calculat că catastrofele cauzate de schimbările climatice diminuă deja produsul intern brut al Uniunii cu circa 1%. În intervalul până în 2050, această scădere ar putea atinge 2,3%, iar până la sfârșitul secolului, se estimează că ar putea ajunge la 7%.

În același timp, asigurătorii avertizează că pierderile cumulate de PIB în statele UE cele mai expuse riscurilor climatice ar putea ajunge la 7% în perioada până în 2030.

„Adaptarea nu este un lux”

Hoekstra afirmă că singura cale de a preveni creșterea constantă a acestor cheltuieli este ca guvernele să inițieze investiții masive în adaptarea la schimbările climatice.

„Cred că am avut deja suficiente dovezi concrete că cheltuielile pentru adaptare nu sunt un lux”.

comisarul european a spus.

„Este o necesitate absolută. Să trecem la acțiune, iar acest lucru are implicații asupra bugetului european, asupra bugetelor naționale. Dar realitatea este că,

Comisia Europeană a estimat în ianuarie că 70 de miliarde de euro pe an sunt necesare pentru măsuri de adaptare, cum ar fi prevenirea inundațiilor, protejarea zonelor de coastă și răcirea orașelor.

Momentan, guvernele statelor membre alocă împreună aproximativ 29 de miliarde de euro pe an, în timp ce pag

„Vom plăti mai mult”

dacă nu investim acum.

Hoekstra admite că numeroase guverne europene se confruntă cu un spațiu fiscal restrâns, într-o perioadă în care bugetele sunt supuse unor presiuni din mai multe direcții.

Totuși, el afirmă că cheltuielile în domeniul prevenției sunt mai avantajoase decât cheltuielile care apar ulterior din cauza dezastrului.

„Nimeni dintre noi nu are un copac cu bani în curtea din spate”, a declarat Hoekstra.

„Dar, în cele din urmă, un buget reflectă prioritățile politice.”

„Iar ceea ce ne spun incendiile și inundațiile este că ar fi bine să facem din asta o prioritate, pentru că, altfel, vom plăti un preț și mai mare — în ceea ce privește efectele asupra sănătății, efectele economice și efectele sociale”, a adăugat comisarul.

Conform unui studiu recent efectuat de World Resources Institute, fiecare dolar alocat măsurilor de adaptare poate produce beneficii de aproximativ 10 dolari în decursul unui deceniu.

Organizația Națiunilor Unite afirmă că o investiție de un miliard de dolari în protejarea zonelor de coastă ar putea evita daune economice de aproximativ 14 miliarde de dolari.

Hoekstra avertizează că națiunile care optează pentru amânarea investițiilor în adaptare se expun la riscul de a întâmpina dificultăți, inclusiv în sectorul asigurărilor.

„Nu ar trebui să fie surprinse dacă vor exista tot mai multe zone pe care nu le va putea asigura. Și să nu fie surprinse dacă pagubele economice vor crește tot mai mult”.

El a declarat acest lucru.

În zonele de risc, se pot mobiliza 800 de pompieri.

În paralel cu investițiile pe termen lung, statele europene și Bruxelles-ul și-au consolidat măsurile de intervenție în cazul dezastrelor.

În declarație, Hoekstra a subliniat posibilitatea de a mobiliza sute de pompieri de urgență în zonele cu risc ridicat, toate sub coordonarea Comisiei Europene, și a adus la lumină planurile de extindere a flotei europene de stingere a incendiilor.

„Am intensificat considerabil aceste eforturi. Acum dispunem de aproape 800 de bărbați și femei din brigăzile de pompieri care pot fi mobilizați în mod flexibil în locurile unde lucrurile o iau razna”, a declarat comisarul.

Cu toate acestea, el susține că măsurile propuse nu sunt suficiente.

“Nu cred că vreunul dintre noi își poate permite să fie complacent. Trebuie să facem mult mai mult, la nivel regional, național și european”

a declarat Hoekstra

Bruxelles-ul elaborează un plan nou de reziliență climatică

Comisia Europeană dezvoltă în prezent un nou set de măsuri numit Cadrul integrat pentru reziliența climatică europeană pentru a face față schimbărilor climatice. Autoritățile europene prevede că aceste propuneri vor fi prezentate în octombrie sau noiembrie.

Planul constă în trei elemente esențiale. Primul dintre ele urmărește definirea unui scenariu climatic unitar, pe care fiecare guvern european îl va lua în considerare în procesul de elaborare a planurilor sale naționale de adaptare.

Al doilea obiectiv urmărește clarificarea atribuțiilor dintre nivelurile local, regional, național și european.

„Cine este responsabil pentru stingerea incendiilor? Cine este responsabil pentru finanțare? Cine este responsabil pentru plantarea copacilor în orașe? Cine este responsabil pentru măsurile de îngrijire medicală destinate persoanelor în vârstă?”

a precizat Hoekstra.

Al treilea pilon se concentrează pe integrarea adaptării climatice în întregul proces de elaborare a politicilor publice.

Reziliența climatică trebuie să fie integrată în planificarea deciziilor referitoare la investițiile în infrastructură, în elaborarea legislației și în stabilirea priorităților bugetare.

Europa trebuie să scadă nivelurile de emisii, iar în același timp să se adapteze.

Pe lângă inițiativele de adaptare, UE trebuie să continue diminuarea emisiilor de carbon, atât în cadrul blocului comunitar, cât și prin acțiuni internaționale.

Totuși, deși emisiile ar fi diminuate rapid, efectele încălzirii globale deja cauzate vor persista.

„Chiar dacă am reuși să eliminăm toate emisiile mâine, tot ne-ar aștepta o serie de veri extrem de grele”, a spus Hoekstra.

Comisarul european avertizează că Europa nu mai poate să considere fiecare vară extremă ca un eveniment excepțional.

„Nu ne putem permite să privim vara anului 2027 sau vara anului 2028 ca pe o altă confruntare cu realitatea. Am avut parte de destule astfel de situații. Știm ce se întâmplă. Știm ce ne așteaptă”, a afirmat el.

„Nu poate exista nicio speranță în a continua să facem același lucru și apoi să sperăm că rezultatele vor fi mai bune. Ar fi o atitudine naivă și, în opinia mea, inacceptabilă”, a concluzionat Hoekstra.

Se introduce în coada de comenzi a obiectului googletag o funcție care, la execuție, apelează metoda display cu parametru div-gpt-ad-1534428473535-0.

COMENTARII / 0