UE cere o lege comună anti-viol: tăcerea nu înseamnă consimțământ

Componenții Parlamentului European au făcut apel către Comisia Europeană să avanseze cu o propunere legislativă menită să instituie o definiție uniformă a violului, care să fie valabilă în toate țările membre și care să se bazeze pe acordul explicit, informat și care poate fi retras în orice moment.
Rezoluția a fost aprobată marți cu 447 de voturi favorabile, 160 împotrivă și 43 de abțineri.

La nivel european, se propune o abordare unitară a infracțiunii de viol. Consimțământul devine un punct central în dezbatere. Este esențial să se stabilească în mod clar că tăcerea sau lipsa rezistenței nu pot fi interpretate ca acord. Parlamentul European a luat poziție în favoarea unei legi unice în UE care să definească și să incrimineze violul în mod uniform.

Parlamentul European subliniază necesitatea ca statele membre care încă definesc violul strict pe baza forței sau violenței să armonizeze legile lor cu normele internaționale recunoscute, printre care se numără Convenția de la Istanbul, care a fost ratificată de către Uniunea Europeană în 2023. Această solicitare a fost făcută printr-un comunicat de presă emis de Parlamentul European.

Citește șiGiorgia Meloni îi cere Ursulei von der Leyen să relaxeze regulile fiscale ale UE. Ce soluții propune

Se subliniază că anumite aspecte nu ar trebui să fie considerate ca consimțământ în cazul unor situații specifice.

„Tăcerea, lipsa de rezistență, absența unui «nu», consimțământul anterior, comportamentul sexual anterior sau orice relație actuală sau anterioară nu trebuie interpretate ca un consimțământ”

Această idee a fost adoptată în cadrul unui text.

În plus, Parlamentul European accentuează necesitatea unei definiții uniforme a violului, care să se bazeze pe consimțământul exprimat în mod liber, informat și care poate fi retras, alături de asigurarea unui sprijin și protecție corespunzătoare pentru victime și supraviețuitori în toate statele membre ale Uniunii Europene.

La nivel european, se propune instituirea unei legislații unificate în domeniul agresiunilor sexuale. Consimțământul devine un punct central în dezbatere, având în vedere că tăcerea sau lipsa de rezistență nu ar trebui să fie considerate drept consimțământ. Deputații europeni cer o abordare unitară pentru a combate eficient acest fenomen.

Nu, tăcerea nu înseamnă consimțământ

, a declarat un europarlamentar, subliniind necesitatea unei legi clare și uniforme în toate statele membre UE. Această inițiativă vizează crearea unui mediu mai sigur pentru cetățenii europeni.

În evaluarea consimțământului, deputații europeni consideră că contextul este esențial, luând în considerare situațiile care implică violență, amenințări, abuz de putere, teamă, intimidare, inconștiență, intoxicație, supunere chimică, somn, vătămare corporală, dizabilitate sau vulnerabilitate.

Legislația și practica judiciară ar trebui să țină cont de reacțiile traumatice, printre care și imobilizarea tonică sau reacția de supunere excesivă.
În același timp, reprezentanții Parlamentului European reafirmă cererea de a include violența bazată pe gen în lista infracțiunilor la nivel european.

Se adoptă o strategie care acordă prioritate protecției și drepturilor victimelor. Accentul se pune pe sprijinirea și protejarea celor afectați. Această abordare are drept scop consolidarea încrederii în sistemul de justiție și garantarea faptului că victimele primesc tratamentul și sprijinul adecvat.

Parlamentul European consideră că o abordare juridică unică pentru infracțiunile de viol, fundamentată exclusiv pe principiul consimțământului, este esențială pentru garantarea dreptului la justiție.
În acest context, abordarea intersecțională și focalizarea pe necesitățile victimelor sunt considerate esențiale de către Parlament.

„Numai o legislație referitoare la viol bazată pe consimțământ poate asigura accesul la justiție”

sunt cuvintele prin care Parlamentul își exprimă poziția, reiterând necesitatea unui cadru legislativ unitar și adecvat.

Servicii de asistență sunt cerute de urgență pentru victime, printre care și intervenții medicale prompte.
Se solicită totodată acces la servicii de sănătate reproductivă și sexuală, posibilitatea de a recurge la avort în condiții de siguranță și legalitate, sprijin de natură psihologică și juridică.

Eurodeputații

cer în plus servicii specializate gratuite, care să includă centre de criză disponibile non-stop, capabile să ofere ajutor medical, psihologic și juridic.
Aceste centre sunt menite să acorde sprijin non-stop, asigurând astfel asistență medicală, psihologică și juridică.

Este nevoie de pregătire obligatorie pentru anumite categorii de specialiști, precum și de desfășurarea unor ample eforturi de conștientizare publică.

O abordare mai comprehensivă este solicitată pentru pregătirea specialiștilor susceptibili să interacționeze cu persoanele afectate de acte de violență sexuală, aceștia fiind polițiști, judecători, procurori, avocați, personal medical și lucrători de teren.
O nouă cerere impune obligația de formare periodică și specializată pentru aceste categorii profesionale.

2026 va marca momentul în care Comisia urmează să dea startul unei noi inițiative, după cum solicită Parlamentul, și anume prezentarea unor îndrumări detaliate despre educația sexuală și relațională.
La nivelul întregii Uniuni Europene, vor fi lansate campanii care să promoveze consimțământul, sănătatea relațiilor, integritatea sexuală și autonomia corporală.
Aceste acțiuni vor fi completate de măsuri menite să combată miturile asociate violului și propaganda anti-gen care proliferează în mediul online.

Evin Incir, raportoare a Comisiei pentru libertăți civile din partea S&D, Suedia, a afirmat următoarele:

„Este inacceptabil atât din punct de vedere moral, cât și din punct de vedere juridic ca femeile să nu fie protejate de legile din întreaga UE prin principiul numai «da» înseamnă «da».

Ea a adăugat că Parlamentul solicită de ani de zile o definiție europeană comună a violului.
Deși Consiliul a împiedicat includerea acesteia în Directiva privind combaterea violenței împotriva femeilor, tot mai multe guverne recunosc necesitatea acestei abordări.
Începând cu 2023, Franța, Finlanda, Luxemburg și Olanda au introdus legi bazate pe consimțământ.
În prezent, este momentul elaborăm o definiție europeană comună a violului, bazată pe absența consimțământului liber exprimat și revocabil.

Joanna Scheuring-Wielgus, raportoare a Comisiei pentru drepturile femeii, a declarat următoarele:

„Una din trei femei din UE s-a confruntat cu violența de gen. Una din douăzeci a fost violată.”

Ea a adăugat că existența unor femei curajoase, precum Gisèle Pelicot, a dus la o creștere a numărului de apeluri la acțiune.
În continuare, Scheuring-Wielgus a menționat că, în ciuda acestui fapt, există numeroase victime în comunitățile noastre, dintre care multe nu vor obține niciodată dreptate.
Parlamentul solicită Comisiei să propună un act legislativ care să permită îmbunătățirea activă a situației femeilor, prin înlocuirea legilor învechite, astfel încât să fie garantat același nivel de protecție în întreaga UE.

O conferință de presă va avea loc marți la Strasbourg, în cadrul căreia raportorii vor dezvălui informații suplimentare cu privire la inițiativa legislativă.